Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) organizează evenimente pentru a marca împlinirea a 60 de ani de la adoptarea Decretului nr. 770 din 1966. Această măsură legislativă a restricționat sever accesul la întreruperea de sarcini la cerere, transformând practic această procedură într-una imposibilă decât în cazuri medicale specifice. Evenimentul de comemorare subliniază consecințele dureroase ale unei politici demografice impuse prin forță.
Luciana Jinga, expert la IICCMER, a explicat că programul de două zile se concentrează pe efectele politicii asupra corpului femeilor și pe impactul economic generat de această decizie. Un punct de interes major este analiza generației de decreței, persoane născute după adoptarea decretului, care vor ieși în perioada următoare la pensie și vor pune presiune pe sistemul de asigurări sociale. Agenda intitulată „O politică a fricii. O generație de femei și copii plătită cu sacrificiu” include și un moment dedicat organizațiilor non-guvernamentale.
Dragoș-Mihai Hotea, secretar de stat la Cancelaria Prim-ministrului, a subliniat că regimul comunist a intervenit direct asupra corpului femeii, eliminând dreptul acestora de a avea un cuvânt în decizii personale. Restricțiile au forțat numeroase femei să apeleze la proceduri clandestine, desfășurate în condiții de nesiguranță extremă, ceea ce a dus la pierderi de vieți și la pericole majore pentru sănătate. Totodată, el a amintit de copiii cu malformații congenitale care au ajuns în cămine și secții de neuropsihiatrie infantilă.
Acești copii, suferind de afecțiuni fizice sau psihice grave, au fost abandonați sau au ajuns orfani în instituții unde condițiile de viață erau insalubre. Dragoș-Mihai Hotea a menționat că aceștia nu primeau asistența medicală corespunzătoare și, în multe cazuri, își găseau sfârșitul în aceste spitale sau cămine. Evenimentul de marți va prezenta rețeaua de instituții care se ocupau de ocrotirea minorilor în timpul perioadei comuniste, precum și metodele care existau ca alternative la instituționalizare.
Luminița Popescu, secretar de stat la ANES, a declarat că statul comunist a sacrificat libertatea și sănătatea cetățenilor pentru a atinge obiective demografice, fiind un eșec în protecția oamenilor. Ea a adus în atenție cifrele care indică faptul că, în anii '90, existau aproximativ 100.000 de minori în casele de copii. Această masă de copii reprezintă victimele directe ale unui sistem care a lansat un atac grav asupra drepturilor fundamentale ale femeilor și ale siguranței celor mici.
Decretul nr. 770 a reprezentat unul dintre cele mai dure instrumente de control social utilizate de regimul Ceaușescu pentru a forța creșterea populației. Prin interzicerea accesului la avort, statul a transformat actul medical într-o chestiune de control politic, generând o criză umanitară profundă. Această perioadă a lăsat în urmă o moștenire de traumă socială, marcată de numărul uriaș de copii abandonați și de pierderile de vieți omenești cauzate de procedurile ilegale.