Datele din studiul OSH Pulse 2025 relevă faptul că 45% dintre angajații din România se confruntă cu o stare de oboseală provocată sau agravată de activitatea profesională. Această cifră este semnificativ mai mare decât media raportată la nivelul Uniunii Europene, unde indicatorul este de 37%. În ceea ce privește presiunea timpului sau supraîncărcarea, aceasta este indicată de 40% dintre angajații români, deși în UE acest procent este de 44%.
Psihoterapeutul Florentina Niculescu explică faptul că persoanele foarte performante tind să solicite ajutor abia într-un stadiu avansat de epuizare. Această categorie de angajați folosește adesea rezultatele livrate ca argument pentru a nega suferința, considerând că dacă pot funcționa, problema nu este gravă. Performanța vizibilă poate ascunde pentru o perioadă lungă deteriorarea stării interioare, până când strategiile de adaptare nu mai pot susține ritmul profesional.
Epuizarea la angajații performanți apare de regulă prin acumularea volumului mare de muncă, lipsa recuperării și dificultatea de a impune limite. Riscul este amplificat de trăsături precum perfecționismul, hiperresponsabilitatea, nevoia de control sau teama de eșec. În loc să reducă ritmul, acești indivizi tind să răspundă la stres prin efort suplimentar, interpretând oboseala ca pe o lipsă de disciplină personală, ceea ce duce la diminuarea resurselor fizice și psihice.
Un fenomen observat este cel al „burnout-ului funcțional”, în care productivitatea rămâne la niveluri ridicate, dar energia pentru viața personală scade drastic. Semnalele timpurii includ incapacitatea de a se odihni fără sentiment de vinovăție și prezența fizică la serviciu în absența disponibilității emoționale. Problemele pentru care se solicită sprijin sunt insomnia, anxietatea, iritabilitatea, dificultățile de concentrare sau senzația că persoana nu se mai recunoaște pe sine.
În România, 55% dintre angajați consideră că dezvăluirea unei probleme de sănătate mintală le-ar afecta negativ cariera, un procent mai mare decât cel de 48% din UE. Această teamă de stigmatizare este însoțită de stres, depresie sau anxietate, semnalate de 24% dintre români, față de 29% la nivel european. Psihoterapeutul Florentina Niculescu subliniază că intervenția managerilor trebuie să fie sustenabilă, evitând abordările care sugerează o slăbiciune individuală.
La nivel global, stresul legat de locul de muncă reprezintă o problemă economică majoră, generând pierderi anuale de aproximativ 1 trilion de dolari din cauza scăderii productivității. Această cifră este confirmată de raportul Mental Health in the Workplace, publicat de WHO în 2022. Burnout-ul este definit de Organizația Mondială a Sănătății ca un fenomen ocupațional rezultat din stresul cronic gestionat insuficient, nu ca un diagnostic medical de sine stătător.