Disputa privind obligativitatea serviciului militar în Israel a declanșat o fragmentare politică majoră în cadrul comunității evreilor ultraortodocși, cunoscută sub numele de haredimi. Această tensiune apare în contextul alegerilor generale programate pentru 27 octombrie, când rezultatul electoral este considerat extrem de incert. Comunitatea ultraortodoxă, care reprezintă 14,3% din populația țării, se află într-un moment critic, fiind între alegerea între tradiția religioasă și presiunile sociale și politice de recrutare.
Problema recrutării a creat o ruptură profundă în cadrul acestui grup, care crește mult mai rapid decât restul societății israeliene. În fiecare an, aproximativ 13.000 de bărbați ultraortodocși ating vârsta de 18 ani, însă sub 10% dintre aceștia aleg să se înroleze. Rabinii susțin de decenii că studenții religioși trebuie scutiți de obligații militare, însă această poziție este contestată tot mai mult de rezerviștii seculari, în special după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
Această criză a dus la apariția unor partide disidente care pot influența rezultatul electoral. Partidul Culoarea neagră promite protecția haredimilor împotriva înrolării forțate, fiind susținut de cei care protestează în stradă. În contrast, partidul Haredi Public, condus de Moti Leitner, caută un compromis cu societatea. Leitner beneficiază de un sprijin considerabil în rândul tinerilor, grup care constituie aproximativ 57% din întreaga populație ultraortodoxă, datorită ratei ridicate a natalității.
Benjamin Netanyahu se confruntă cu dificultăți în menținerea sprijinului tradițional al partidelor Shas și Iudaismul Unit al Torei. Încercările sale de a introduce o lege care să protejeze oficial comunitatea de recrutare au eșuat după decizia Curții Supreme din 2024. În acest moment, partidul său, Likud, riscă să piardă locuri în parlament din cauza acuzațiilor de corupție și a criticilor privind eșecurile de securitate, ceea ce îi oferă haredimilor rolul de „kingmaker” în bătălia pentru putere.
Contextul politic israelian este marcat de o polarizare extremă între forțele de dreapta și o opoziție formată din partide naționaliste, centriste și de stânga. Dacă noile formațiuni haredi nu vor depăși pragul electoral de 3,25%, ele pot totuși să creeze un impuls politic semnificativ. De asemenea, deziluzia față de liderii politici poate duce la o prezență scăzută la vot a ultraortodoxilor, un factor care ar putea schimba complet echilibrul de forțe în Knesset.
În Israel, stabilitatea guvernamentelor de dreapta a depinsă istoric de loialitatea partidelor religioase, însă acest model este acum pus la încercare de schimbările demografice și de presiunile juridice. Evoluția politică depinde în mare măsură de modul în care comunitatea haredimă va decide să își exprime votul în fața noilor provocări de securitate și de recrutare militară.