Un nou val de amenințări cu bombă a vizat vineri zboruri de pasageri din întreaga Europă, marcând a patra oară în această săptămână astfel de incidente. Situația a inclus și România, unde un avion Tarom care transporta 102 pasageri a fost vizat în cursul zborului de la Praga către Aeroportul Otopeni din București. Deși zborurile au aterizat în siguranță și nu au fost găsite dispozitive explozive, evenimentele au provocat perturbări semnificative în traficul aerian european.
În Copenhaga, poliția daneză investighează amenințări îndreptate împotriva traficului aerian, deși evaluarea preliminară indică faptul că pasagerii nu au fost în pericol real. Aeroportul din Copenhaga a menținut funcționarea normală, în ciuda investigațiilor. Totodată, în Cehia, poliția a raportat amenințări la adresa unor zboruri care decolau sau aterizau la Praga. Acestea au vizat patru zboruri la sosire și cinci la plecare, fără a necesita anularea sau redirecționarea curselor.
Italia și Franța au raportat, de asemenea, incidente de securitate majore cauzate de alerte false. Un zbor Wizz Air care pleca de la Praga către Roma a fost redirecționat către Veneția, aterizând în siguranță acolo. În Franța, biroul prim-ministrului a anunțat că patru noi amenințări au vizat aeronave care survolau teritoriul francez. În plus, un zbor Ryanair de la Roma către Lisabona a declanșat o operațiune de securitate la momentul aterizării, conform informațiilor furnizate de CNN Portugal.
Experții în securitate analizează aceste evenimente ca fiind caracteristice unui atac hibrid coordonat, deși nu se exclud acțiuni individuale motivate de nemulțumiri personale. Amenințările apar într-un context de sabotaje care au vizat stații electrice în Germania, instalații de apărare în regiunea baltică sau aeroportul din Leipzig. Mulți oficiali fac legătura între această campanie de perturbări și sprijinul oferit de Europa Ucrainei, suspectând Moscova de desfășurarea unor tactici ieftin de implementat și ușor de negat.
José Manuel Albares, ministrul de externe al Spaniei, a declarat că nu poate fi o simplă coincidență modul de operare identic în toată Europa. El a susținut că cea mai rezonabilă ipoteză este că Europa se confruntă cu o tentativă de agresiune hibridă și cu o formă de război psihologic. Deși unele mesaje au menționat grupul „Luptătorii pentru statul masculin”, Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării Statul masculin, a declarat că gruparea nu mai există și nu este implicată în aceste evenimente.
Aceste incidente de securitate aeriană se încadrează într-un model mai larg de instabilitate în Europa, unde atacurile hibride sunt utilizate pentru a crea panică și pentru a testa reziliența infrastructurilor critice. Deși nicio țară nu a atribuit oficial responsabilitatea acestor amenințări, presiunea asupra sistemelor de transport și a autorităților de securitate rămâne ridicată în urma acestui val de alerte false care afectează mobilitatea pasagerilor.