Premierul belgian Bart De Wever va continua să conducă guvernul, după ce regele Philippe a refuzat să îi accepte demisia. Decizia monarhului a fost luată în contextul eșecului negocierilor privind bugetul țării, care ar fi dus anterior la o criză politică majoră. Această schimbare de direcție intervine după ce liderii politicii belgiene au oferit noi garanții privind capacitatea de a ajunge la un compromis necesar.
Decizia regală a fost anunțată de Palatul Regal prin intermediul unui comunicat oficial, emis vineri, după o discuție între monarh și Bart De Wever. Regele a luat această măsură după ce a primit angajamente oficiale din partea liderilor celor cinci partide care alcătuiesc coaliția de guvernare. Acești lideri au promis că vor face concesii pentru a depăși impasul actual și pentru a finaliza negocierile care au blocat administrația.
Criza politică a luat însăpărățit din cauza neînțelegerilor legate de bugetul Belgiei pentru anul 2027 și a măsurilor de austeritate planificate. Guvernul vrea să economisească aproximativ 10 miliarde de euro până în anul 2029, o țintă care a generat tensiuni între partidele de dreapta și cele de centru-stânga. Deoarece acestea nu au reușit să se pună de acord asupra reformelor fiscale, Bart De Wever a prezentat demisia sa luni trecută.
În cadrul întâlnirilor de la Palat, monarhul a subliniat importanța găsirii unui echilibru între stimularea creșterii economice și menținerea coeziției sociale în țară. Palatul Regal a menționat că toți liderii și-au reafirmat hotărârea de a stabili o traiectorie bugetară solidă pentru următorii trei ani. Bart De Wever este responsabil să informeze regele Philippe despre progresele realizate în cadrul acestor negocieri pe data de 16 noiembrie.
Coaliția condusă de politicianul conservator Bart De Wever este formată din cinci partide cu orientări politice diverse, de la stânga la dreapta. Această diversitate a făcut ca procesul de negociere să fie extrem de dificil, în special în ceea ce privește reformele fiscale necesare. Presiunea pentru economisirea fondurilor este accentuată de necesitatea de a respecta regulile impuse de UE privind datoria publică și deficitul bugetar.
Belgia se află într-o poziție economică delicată, fiind nevoită să reducă deficitul în timp ce trebuie să crească cheltuielile pentru apărare conform planurilor NATO. În paralel, guvernul gestionează presiunea socială venită din partea sindicatelor și a populației, care au organizat deja proteste împotriva măsurilor de austeritate. Această situație pune sub semnul întrebării stabilitatea socială în perioada următoarelor reforme financiare.