Un reportaj realizat de televiziunea publică regională MDR a pus în lumină impactul ajutoarelor sociale germane asupra unor comunități din România. Jurnaliștii au observat că, în timp ce municipalitățile din Germania se confruntă cu cheltuieli uriașe, în localități românești apar locuințe moderne și mașini de lux. Această situație ridică întrebări privind migrația sărăciei, un fenomen care a început odată cu liberalizarea pieței muncii în 2007 pentru România și Bulgaria.
Orașul Magdeburg plătește anual aproximativ trei milioane de euro pentru cheltuieli sociale ale cetățenilor români înregistrați în capitala landului Saxonia-Anhalt. Această sumă este de 20 de ori mai mare decât cea raportată în anul 2013. În Germania, numărul oficial al cetățenilor cu pașaport românesc este de puțin peste 900.000 de persoane, dintre care 77.100 beneficiază de ajutor pentru asigurarea venitului minim.
În documentarul MDR, viceprimarul comunei Bărbulești, Zobar-Marian Cuțitaru, descrie ajutoarele germane ca fiind o „comoară” pentru copiii din România. Reportera a vizitat orașe precum Magdeburg, Halle și Hagen, dar și cartiere din România unde locuințele părăsite de acum câțiva ani au fost înlocuite de case mai mari. Mulți dintre acești oameni lucrează la negru pe șantieruri în Germania, câștigând 100 de euro pe zi, sau se ocupă cu colectarea fierului vechi.
Calculul realizat de jurnaliști arată diferențele enorme între sistemele de asistență. Pentru o familie cu șapte copii, veniturile pot ajunge la aproximativ 4.500 de euro net pe lună prin combinarea salariului cu prestațiile sociale. De exemplu, în timp ce în România alocația pentru copii este de 50 de euro, în Germania aceasta ajunge la 255 de euro. Marcel Bamboi, primarul comunei Cojasca, susține că fără aceste prestații, mulți nu s-ar muta în Germania.
Sistemul german permite cetățenilor din UE să solicite sprijin pentru completarea veniturilor dacă acestea sunt insuficiente pentru nevoile familiei. Autoritățile iau în considerare numărul de membri ai familiei, veniturile și cheltuielile pentru locuință. În Germania, beneficiarii pot primi alocații și pentru copiii care locuiesc în altă țară comunitară, condiția fiind reședința părinților în Germania. Acest mecanism de sprijin este aplicat și celor cu programe de lucru reduse.
Fenomenul migrației de tip „migrație a sărăciei” a început să fie vizibil în Europa de Vest după extinderea Uniunii Europene în 2007. De atunci, mulți cetățeni din România și Bulgaria s-au stabilit în orașe precum Duisburg, Dortmund sau Berlin. Această mișcare de populație a generat dezbateri politice intense în Germania, în special în landurile din est unde partide precum AfD au o ascensiune semnificativă.