Manifestații de amploare au izbucnit în Grecia, în orașele Atena și Salonic, implicând studenți, elevi, profesori și funcționari publici. Această mobilizare socială este organizată în semn de protest împotriva costului ridicat al vieții, care afectează numeroase categorii de cetățeni. Protestatarii au stabilit o paralelă directă cu situația actuală din Franța, subliniind problemele comune pe care le înfruntă societățile europene în acest moment de criză economică.
În cadrul acestor acțiuni, zeci de studenți au ales să monteze corturi marți seara, în piața Syntagma, chiar în fața Parlamentului de la Atena, precum și pe o stradă pietonală din Salonic. Aceasta reprezintă a doua mobilizare de acest fel într-un interval de o săptămână, concentrându-se în special pe dificultățile generate de costurile mari ale locuințelor pentru studenți. Confederația funcționarilor publici Adedy a solicitat, de asemenea, oprirea activității de la ora 11:00 pentru a organiza o manifestație în capitală.
Katia Koubousidou, președinta studenților de la filosofie și pedagogie de la Universitatea Aristotel din Salonic, a declarat că situația a devenit insuportabilă din cauza costului exorbitant pentru studii. Ea a subliniat că Grecia, la fel ca Franța, cere o educație publică și gratuită, promițând că nu va fi o mobilizare izolată, ci există un plan pentru continuarea protestelor. Pe unele bannere din Salonic au fost scrise mesaje care menționau că Grecia și Franța se confruntă cu aceleași probleme și același dușman.
Pe de altă parte, guvernul conservator din Grecia încearcă să evite orice comparație cu violențele din Franța. Premierul Kyriakos Mitsotakis a afirmat că Grecia nu se va întoarce niciodată la perioada marilor frământări sociale de atunci când criza financiară impunea măsuri de austeritate. Totodată, protestele vizează și deficitul de personal din mediul educațional, sindicatul profesorilor de liceu Olme raportând că în școli lipsesc 15.000 de profesori, în timp ce elevii cer investiții mai mari în infrastructură.
Problemele economice sunt accentuate de nivelul veniturilor, salariul minim din Grecia ne depășind 920 de euro net, deși acesta a crescut de la perioada crizei financiare. În ceea ce privește finanțarea sectorului, Grecia a alocat educației 3,3% din PIB în anul 2023. Această cifră este semnificativ mai mică decât media de 4,7% raportată la nivelul Uniunii Europene, conform datelor furnizate de Eurostat, ceea ce explică și presiunea exercitată de profesori și elevi asupra bugetelor publice.
Contextul economic al Greciei este marcat de o discrepanță între creșterea salariului minim și costul vieții, care rămâne ridicat. Deși indicatorii de venituri au evoluat față de perioada de după criza financiară, puterea de cumpărare a cetățenilor este limitată de prețurile la locuințe și de resursele alocate serviciilor publice. Această situație de presiune financiară alimentează nemulțumirile sociale care se manifestă acum prin proteste organizate în marile centre urbane ale țării.