O mișcare studențească din Serbia a obținut o victorie majoră în alegerile parlamentare de la 25 octombrie, reușind să înfrângă mașinăria politică a liderului Aleksandar Vucic. Această realizare vine într-un moment în care partidele de opoziție consacrate nu au reușit să obțină un astfel de rezultat timp de peste un deceniu. Studenții au câștigat fără a avea un lider formal, un partid politic tradițional sau o campanie electorală obișnuită, bazându-se pe un experiment de democrație directă.
Rezultatele electorale arată că mișcarea studențească a obținut 53% din voturi, în timp ce coaliția condusă de Aleksandar Vucic a înregistrat un scor de 39%. Prin acest rezultat, studenților le vor reveni aproximativ 140 de mandate din totalul de 250 de locuri în parlament, ceea ce le oferă o majoritate necesară pentru a guverna singuri. Planul de guvernare al acestora este unul vast, cuprinzând peste 1.000 de pagini dezvoltate împreună cu mii de experți, profesori și studenți.
Procesul de luare a deciziilor, numit de participanți „plenară”, a reprezentat un exercițiu de decizie colectivă desfășurat în campusuri universitare. Această abordare de „democrație orizontală” a fost utilizată pentru a evita crearea unui singur lider care ar putea fi țintit de un regim autoritar. Candidații au fost aleși în secret, fără telefoane mobile, primind nume de cod pentru a preveni scurgerile de informații, iar fiecare a trebuit să semneze contracte sociale pentru a respecta obiectivele mișcării.
Totuși, tranziția de la adunările studențești la guvernarea unei țări prezintă provocări organizaționale semnificative. Sociologul Vladimir Vuletic a observat că sistemul lor îmbină stilul de luare a deciziilor de tip comunist cu cel democratic, ceea ce poate genera diviziuni. Guvernul va trebui să gestioneze bugete, crize și acorduri internaționale într-un ritm mult mai rapid decât permit plenările studențești, unde dezbaterile pot dura ore întregi chiar și pentru propuneri minore.
Programul studenților include angajamente față de principii abstracte, dar evită subiectele controversate precum politica externă. Totuși, aceștia au declarat clar că vor pune capăt cooperării cu Israelul în apărare, promițând că Serbia nu va deveni complice în distrugerea poporului palestinian și a Fâșiei Gaza. Obiectivul principal declarat de mișcare este de a scoate statul din „ghearele mafiei” și de a implementa mecanisme de transparență care să facă corupția dificil de gestionat.
Această mișcare națională a luat amplu după tragedia din noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Protestele care au urmat au implicat ocuparea universităților și manifestări de stradă masive, menite să ceară responsabilitatea oficialilor pentru lucrările de proastă calitate. Studenții au reușit să extindă sprijinul și în zone izolate, vorbind direct cu fermieri și pensionari care își pierduseră încrederea în sistemul politic.