Demisia lui Jensen Huang din funcția de conducere a companiei Nvidia, survenită în urma dezvăluirilor despre relația sa cu Alice Huang, a pus în prim-plan riscurile spionajului prin seducție. Alice Huang este suspectată de legături cu serviciile de informații din China, deși Beijingul a respins aceste acuzații. Nvidia a declarat că nu a identificat nicio dovadă care să indice faptul că secretele companiei au fost împărtășite cu China, în ciuda contextului tensionat.
Metoda cunoscută sub numele de „honey trap” presupune utilizarea unor relații romantice sau sexuale pentru a obține informații confidențiale sau pentru a exercita presiuni asupra unor persoane vizeate. Specialiștii explică faptul că inteligența sau experiența profesională nu garantează protecția împotriva acestor tactici. Calder Walton, istoricul de la Harvard Kennedy School, subliniază că dorința, singurătatea sau nevoia de a fi înțeles pot depăși judecata profesională a unei persoane, chiar și atunci când aceasta înțelege existența capcanelor amoroase.
Operațiunile de acest tip implică o cercetare atentă a slăbiciunilor și a obiceiurilor persoanelor vizate pentru a permite accesul în spații private sau în birouri. Julie Wheelwright, autoare specializată în istorie militară, menționează că apropierea permite observarea comportamentului și identificarea nesiguranțelor care pot fi exploatate ulterior. Horace Frank, fost adjunct al șefului Poliției din Los Angeles, confirmă că agenții caută activ aceste vulnerabilități umane pentru a le utiliza în scopuri de manipulare și colectare de date.
Istoria spionajului este marcată de astfel de cazuri, de la figura emblematică Mata Hari, executată în Franța în 1917, până la programul „Romeo” al serviciului Stasi. În timpul Războiului Rece, agenții bărbați de la Stasi seduceau femei cu acces la documente secrete, precum funcționare sau secretare. Un alt exemplu este cel al lui John Vassall, un funcționar britanic care a fost constrâns să transmită secrete navale de către serviciile sovietice prin intermediul șantajului cu fotografii de la întâlniri sexuale.
În România, Ion Mihai Pacepa a descris modul în care serviciile de informații au folosit seducția pentru a recruta specialiști străini. Un caz menționat este cel al Adrianei Oros, o tânără de 21 de ani care a fost folosită pentru a-l atrage pe Horst von Hajek, un specialist german în arme chimice. Această relație a facilitat obținerea de informații tehnologice care au contribuit la modernizarea industriei chimice românești, inclusiv pentru construcția unei fabrici de napalm sub acoperirea unei unități de detergenți.
Deși o relație intimă poate reprezenta un risc, experții avertizează că existența unei aventuri nu dovedește automat transmiterea de secrete de stat. Este necesară existența unor dovezi clare privind coordonarea, accesul obținut și informațiile transmise. În mediul corporativ modern, companiile sunt sfătuite să faciliteze raportarea timpurie a tentativelor de apropiere suspecte, deoarece teama de expunere poate deveni, în sine, un instrument de șantaj utilizat de serviciile străine pentru a compromite liderii.