Imagini spectaculoase capturate de sateliții europeni arată cum întinderi uriașe de apă din Marea Neagră au capătat nuanțe de verde, albastru lăptos și turcoaz. Fenomenul, care poate fi observat chiar și din spațiu, a atras atenția cercetătorilor și a organizațiilor de mediu. Acestea avertizează că schimbările vizibile de culoare pot indica un dezechilibru ecologic sever care afectează numeroase mări și lacuri din Europa, fiind strâns legate de poluarea cu substanțe nutritive.
Pe 26 mai 2026, satelitul european Copernicus Sentinel-2 a fotografiat o înflorire masivă de fitoplancton în partea de vest a Mării Negre, în apropierea litoralului românesc. Imaginile surprind zona Constanței și a Deltei Dunării, unde apa prezintă vârtejuri turcoaz și albăstrui care contrastează puternic cu albastrul închis al mării. Conform datelor furnizate de Copernicus, acest fenomen a început la începutul lunii mai și a rămas vizibil până spre sfârșitul lunii.
O altă imagine, realizată pe 25 mai de satelitul Sentinel-3, arată formațiuni similare în sudul Mării Negre. Agenția europeană EUMETSAT explică faptul că aceste nuanțe deschise sunt produse, cel mai probabil, de coccolitofori. Acestea sunt microorganisme marine unicelulare, asemănătoare plantelor, care sunt acoperite cu plăci microscopice de carbonat de calciu. Atunci când aceste organisme se înmulțesc în număr foarte mare, ele modifică aspectul apei până când fenomenul devine vizibil de la orbita pământului.
Eutrofizarea reprezintă unul dintre principalele pericole, fiind procesul prin care apa primește cantități excesive de azot și fosfor din îngrășăminte agricole, dejecții animale și ape uzate. Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, estimează că aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre este asociată cu aportul Dunării. Când masele de alge devin excesive, ele împiedică lumina să pătrundă în apă, iar descompunerea lor consumă oxigenul, ceea ce poate duce la moartea peștilor și la producerea de hidrogen sulfurat.
Deși situația este îngrijorătoare, există motive de optimism, deoarece poluarea cu substanțe nutritive a scăzut considerabil față de nivelurile din anii 1980 și 1990. În nord-vestul Mării Negre, reducerea aportului de nutrienți a permis o recuperare importantă a ecosistemelor. Specialiștii subliniază că este necesară limitarea pierderilor de azot și fosfor din agricultură, modernizarea stațiilor de epurare și refacerea zonelor umede, care pot funcționa ca filtre naturale pentru a proteja mediul marin.
La nivelul Uniunii Europene, datele furnizate de Comisia Europeană indică faptul că aproximativ o treime dintre râuri, lacuri și apele de coastă raportate sunt eutrofizate. În ceea ce privește mediul marin, această proporție este mult mai ridicată, ajungând la 81%. Acest context evidențiază vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice din Europa în fața poluării și a proceselor de îmbogățire excesivă a nutrienților în apele de tranziție și de coastă.