Fenomenele meteorologice extreme de tip căldură au suferit o transformare radicală, evoluând de la episoade locale la adevărate „furtuni de căldură” cu impact global. O analiză realizată de Reuters relevă faptul că frecvența acestor evenimente a crescut dramatic în ultimele decenii. În anii 1960, planeta înregistra aproximativ cinci astfel de episoade pe an, însă în deceniul actual numărul acestora a ajuns la circa 102 evenimente anuale, afectând simultan teritorii vaste.
Pentru a identifica aceste episoade, jurnaliștii au analizat datele privind temperaturile globale din 1960 până în prezent, consultând aproximativ două duzini de specialiști în meteorologie și climatologie. Metodologia utilizată presupune ca un val de căldură să fie definit prin cel puțin cinci zile consecutive cu temperaturi maxime peste pragurile istorice specifice fiecărei zone. Un astfel de episod este clasificat drept „furtună de căldură” atunci când suprafața afectată atinge cel puțin 1% din suprafața planetei.
Evoluția intensității acestor fenomene este remarcabilă, comparativ cu datele istorice din perioada anilor 1960. În acea perioadă, cel mai mare val de căldură identificat a acoperit doar aproximativ 6% din suprafața globului și a durat 46 de zile. În schimb, cel mai extins episod înregistrat în acest deceniu, numit „Vera”, a persistat timp de 367 de zile și a afectat aproape 85% din planetă, inclusiv regiuni apropiate de poli.
Consecințele acestor temperaturi extreme sunt resimțite în diverse părți ale lumii, de la Amazon până în Filipine sau sudul Statelor Unite. În Filipine, episodul „Vera” a provocat cazuri de leșin printre elevi, în absența sistemelor de climatizare. În Amazon, căldura a dus la încălzirea lacului Tefe la 41 de grade Celsius, fenomen care a cauzat moartea a peste 200 de delfini de apă dulce în septembrie și octombrie 2023.
Schimbările climatice și emisiile de gaze cu efect de seră, alături de episoadele El Niño, contribuie la această tendință de încălzire globală. Analiza indică și o scădere semnificativă a perioadelor de frig extrem, suprafața medie afectată de acestea fiind redusă cu aproape 80% față de anii 1960. Din 6 iulie 2008, planeta a aflat permanent sub influența a cel puțin unei furtuni de căldură, existând situații în care mai multe fenomene au evoluat simultan.
Aceste schimbări de temperatură au un impact direct asupra securității economice și a infrastructurii globale. Temperaturile ridicate pot afecta productivitatea muncii, lanțurile de aprovizionare și agricultura, crescând în același timp cheltuielile sistemelor de sănătate. Expertul Anthony Leiserowitz de la Yale Program on Climate Change Communication susține că atribuirea unor nume fenomenelor meteorologice poate ajuta publicul să înțeleagă mai bine amploarea și consecințele acestor riscuri climatice.