Agenția oficială de știri din Rusia, TASS, a publicat un material detaliat despre noul prim-ministru al României, Luca Niculescu, și despre criza guvernamentală ce a afectat țara timp de cinci luni. Jurnaliștii ruși au realizat un profil al noului șef al Executivului, descriindu-l ca fiind un tehnocrat cu orientare prooccidentală, dar au exprimat și îndoieli privind succesul acestui cabinet. Analiza pune accent pe fragilitatea compromisului politic necesar pentru formarea guvernului.
Luca Niculescu, un specialist de 55 de ani fără apartenență politică, a fost aprobat de Parlament la data de 20 octombrie 2026. Acesta a obținut susținerea a 280 de deputați și senatori, depășind pragul de 233 de voturi necesar pentru încredere. Niculescu este al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după ce încercările anterioare de a forma un cabinet au eșuat din cauza lipsei de colaborare între principalele forțe politice din România.
Criza politică a început în aprilie 2026, după ce coaliția de guvernare formată după alegerile din 2024 s-a destrămat. Partidul Social-Democrat (PSD) a anunțat retragerea din coaliție și retragerea susținerii pentru premierul Ilie Bolojan, din partea PNL, numit în iunie 2025. Social-democrații au invocat nemulțumirea față de măsurile de austeritate și lipsa unui dialog real între parteneri, fapt ce a dus la demisia a șase miniștri și a unui vicepremier din partea PSD.
După ce cabinetul Bolojan a fost refuzat de Parlament la 5 mai 2026, cu 281 de voturi pentru demisie, țara a intrat într-o perioadă de instabilitate. PNL a anunțat trecerea în opoziție, acuzând PSD de boicotarea deciziilor comune, în timp ce candidaturile unor lideri precum Eugen Tomac, Adrian Veștea sau Sigfrid Mureșan au fost respinse de parlamentari. În cele din urmă, Niculescu a primit sprijinul liderilor Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, deși PNL a declarat că va vota cabinetul fără a intra în guvern.
Programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu pe 15 octombrie include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027 și modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO. De asemenea, noul premier vizează adoptarea unei strategii de securitate internă pentru perioada 2027-2031 și reforme în domeniul sănătății. Totuși, George Simion, liderul AUR, a criticat această schimbare, numindu-l pe Niculescu o „marionetă” în contextul noilor decizii politice.
Instabilitatea politică din România are repercusiuni economice directe, afectând capacitatea țării de a utiliza fondurile europene. Din cauza reformelor neimplementate, România a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile UE. În acest context, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, o valoare mult peste limita de 3% impusă de Uniunea Europeană.