Serbia trece astăzi prin alegeri parlamentare anticipate, un proces electoral care este prezentat de manifestanți ca un „referendum anti-Vucic”. Scrutinul este organizat în urma presiunii exercitate de o mișcare studențească puternică, care a contestat autoritatea lui Aleksandar Vucic. Pentru cei 6,4 milioane de alegători din țară, aceste voturi reprezintă prima oportunitate de schimbare la nivelul puterii de la anul 2012, într-un context marcat de o polarizare politică extremă.
Secțiile de votare au început activitatea la ora 07:00 și vor rămâne deschise până la ora 20:00. Deși primele rezultate sunt așteptate în cursul serii, există temeri legate de posibilele incidente pe parcursul procesului. Înainte de vot, un grup format din 24 de ONG-uri sârbe a emis o declarație în care a estimat că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru ca alegerile să fie „libere și echitabile”, semnalând deficiențe structurale în sistemul electoral.
Mișcarea studenților, care a devenit o forță politică eterogenă, a mobilizat o rețea de voluntari pentru a supraveghea votul, completând astfel observatorii internaționali. Această listă de candidați din societatea civilă nu are un lider de marcă, dar are ca scop principal înfrângerea Partidului Progresist Sârb (SNS). În contrast, Aleksandar Vucic a descris acest proces ca fiind o „tentativă de lovitură de stat”, insistând pe necesitatea stabilității pentru a menține o Serbia suverană și apropiată de UE, Rusia și Statele Unite.
Situația este complicată de lipsa unor sondaje independente, studiile disponibile oferind cifre foarte diferite. Un sondaj realizat de grupul de reflecție „Noua gândire politică sârbă” (NSPM) arată lista studenților la 44,5%, în timp ce lista lui Aleksandar Vucic ar avea 42,7%. Totuși, un alt studiu realizat de Faktor Plus plasa majoritatea actuală la 48,6%, lăsând studenții în urmă, cu un procent de 37,1%.
Mobilizarea actuală este rezultatul unor proteste care au durat aproape doi ani, declanșate de prăbușirea acoperișului de la gara din Novi Sad în anul 2024. Accidentul, care a provocat moartea a șaisprezece persoane, a fost considerat de protestatari ca fiind o consecință a corupției endemice. Această criză a dus la manifestări masive în Belgrad, comparabile ca intensitate cu cele din anul 2000, când a fost înlăturat Slobodan Milosevic.
Istoria politică a Serbiei a fost marcată de momente de participare masivă, precum în anul 2000, când rata de participare la vot a ajuns la aproximativ 70%. În contextul actual, analiștii se așteaptă ca participarea să depășească media de 55% înregistrată în perioada în care SNS a deținut puterea. Diaspora este de asemenea implicată, având secții de votare în orașe precum Chicago, unde alegătorii vor vota la ore foarte târzii.