O serie de cercetări recente asupra Armatei de teracotă din China a schimbat perspectiva asupra modului în care au fost create aceste figuri monumentale. Mii de statui în mărime naturală, create în secolul al III-lea î.Hr. pentru a păzi mormântul primului împărat chinez, Qin Shi Huang, au fost studiate pentru a identifica adevărata identitate a constructorilor lor. Până la aceste descoperiri, se presupunea că procesul de fabricație a fost realizat exclusiv de bărbați.
Echipa de cercetători, condusă de Xiaoxi Li de la Muzeul Sitului Mausoleului din Xi’an, a analizat indicii lăsați direct pe sculpturi. Studiul s-a concentrat pe 79 de amprente digitale identificate pe 36 de figuri, provenite dintr-o singură groapă de săpătură. Aceste urme au fost găsite pe diverse părți ale statuilor, inclusiv pe capete, pe brațe și pe armuri, oferind date esențiale despre persoanele care au lucrat la ansamblarea lor.
Pentru a interpreta corect aceste urme, oamenii de știință au utilizat un model statistic avansat numit „model de amestec bayesian” (Bayesian mixture model). Această metodă permite analiza întregului grup de amprente simultan, comparând urmele antice cu datele moderne despre amprentele digitale, care sunt corelate cu vârsta și sexul. Tehnica a fost necesară deoarece studiile anterioare întâmpinau dificultăți în a face distincția între femeile adulte și adolescenții de sex masculin.
Rezultatele modelului statistic au indicat o structură demografică surprinzătoare a comunității de artizani. Bărbații adulți au lăsat doar aproximativ 45% dintre amprentele identificate în cadrul eșantionului studiat. Femeile adulte au reprezentat aproape 33% din total, în timp ce se estimează că minorii cu vârsta sub 15 ani au lăsat 22% dintre urmele digitale găsite pe statui.
Deși datele sunt revoluționare, cercetătorii menționează că rezultatele ar putea reflecta doar o zonă localizată a Gropii 1, numită Unitatea T23. Există posibilitatea ca unele urme să aparțină aceluiași individ, ceea ce ar putea influența cifrele. Totuși, descoperirea pune la îndoială ipotezele consacrate despre forța de muncă utilizată în acest vast complex funerar chinezesc de acum două milenii.
Armata de teracotă reprezintă unul dintre cele mai importante situri arheologice din lume, fiind descoperită în anul 1974. Acest complex monumental, care include și carele, cai și arme, a fost construit pentru a proteja mormântul împăratului Qin Shi Huang. Descoperirile arheologice continue din această zonă continuă să ofere noi detalii despre organizația socială și tehnologia de producție a Chinei antice.