Brazilienii sunt chemați la urne, duminică, 25 octombrie, pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, într-o competiție marcată de o polarizare politică extremă. Scrutinul se anunță unul foarte strâns, iar rezultatul final ar putea fi influențat direct de nivelul de mobilizare a electoratului. Confruntarea este una decisivă între actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și Flávio Bolsonaro, fiul fostului lider brazilian Jair Bolsonaro, în contextul unui absenteism ridicat.
Luiz Inácio Lula da Silva, o figură influentă a stângii din America Latină, încearcă să recâștige sprijinul masiv de care dispunea în trecut. Cu doar câteva zile înainte de a împlini 81 de ani, președintele candidează pentru ceea ce ar putea fi ultima sa încercare de a obține un mandat. El se află la o distanță mică în urma lui Flávio Bolsonaro, care este considerat unul dintre cei mai înverșunați adversari politici ai actualului lider.
Un factor critic în această cursă electorală este numărul uriaș de cetățeni care au ales să nu participe la primul tur, organizat pe 4 octombrie. În Brazilia, votul este obligatoriu, însă aproximativ 33,4 milioane de persoane, adică mai mult de unul din cinci alegători, nu s-au prezentat la urne. Aceasta reprezintă cel mai ridicat nivel de absenteism electoral înregistrat din anul 1998, mulți alegători preferând să plătească o amendă mică în loc să participe.
Sondajele recente indică faptul că alegătorii nu își schimbă opțiunile, ceea ce pune accentul pe necesitatea de a atrage cei care au rămas acasă. Un studiu realizat de Quaest a sugerat că Lula are un avantaj la nivelul celor care nu au votat sau au depus buletine albe, cu un suport de 40%, față de 36% pentru Bolsonaro. Totuși, provocarea majoră rămâne transformarea acestui sprijin teoretic în participare reală la votul de duminică.
Campania electorală a fost marcată de un nivel scăzut de entuziasm, în special în rândul femeilor, unde doar 49% au declarat că sunt foarte interesate de alegeri. Ambii candidați au adoptat strategii populiste, promițând beneficii pentru persoanele cu venituri mici și reducerea săptămânii de lucru. Deși reprezintă stânga și dreapta, mulți alegători îi percep pe cei doi ca fiind parte din același spectacol politic obositor, dominat de atacuri personale și acuzații reciproce.
Istoria electorală a Braziliei oferă perspective importante pentru acest scrutin, deoarece de la revenirea țării la democrație, șapte din cele nouă alegeri prezidențiale au necesitat un al doilea tur. În toate aceste cazuri, câștigătorul final a fost candidatul care se clasase pe primul loc în prima rundă. De asemenea, în șase dintre cele șapte scrutinuri cu tur decisiv, absenteismul a tăndit între cele două runde de vot.