Europa traversează o perioadă de instabilitate socială, fiind marcată de proteste violente care au izbucnit în diverse țări, inclusiv în Franța, Italia, Spania, Portugalia și Albania. Aceste manifestări au degenerat frecvent în ciocniri cu forțele de ordine, au dus la distrugerea de proprietăți, vandalism asupra magazinelor și sute de persoane rănite. Weekendul recent a fost marcat de tensiuni sporite, forțând autoritățile să ia măsuri de securitate suplimentare pentru a menține ordinea publică.
În Italia, premierul Georgia Meloni a anunțat măsuri drastice pentru a controla situația, inclusiv desfășurarea a 500 de militari pentru patrularea străzilor din Milano până la sfârșitul anului. Autoritățile au introdus sancțiuni severe pentru cei implicați în violențe, inclusiv pentru minori, vizând grupurile de cel puțin 5 persoane care aruncă obiecte periculoase. Amenzi de până la 20.000 de euro și pedepse cu închisoarea de până la 5 ani sunt acum aplicabile, alongside obligația de a plăti pentru bunurile distruse.
Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că aceste revolte sunt alimentate de degradarea condițiilor de viață și de creșterea costurilor la locuințe. În marile orașe europene, chiriile au explodat, iar achiziționarea unei case a devenit o misiune imposibilă pentru tinerele generații. Specialistul subliniază că inflația, care revine în prim plan după valul post-pandemie, lovește dur o populație deja slăbită economic, accentuând discrepanțele dintre grupurile de cetățeni bogați și cei săraci.
În România, Adrian Negrescu avertizează că țara urmează un traseu similar prin politici fiscale care penalizează achizițiile imobiliare. El menționează că TVA-ul pentru locuințele noi a crescut de la 9% la 21%, iar introducerea impozitării în funcție de valoarea de piață adaugă presiune financiară. Pentru un apartament de 100.000 de euro, statul colectează 21.000 de euro TVA, la care se adaugă taxele notariale și alte costuri birocratice, limitând drastic perspectiva de proprietate.
Problema socială este agravată de faptul că mulți dintre manifestanți sunt tineri, studenți sau persoane din suburbii care se simt excluși din societatea occidentală. Adrian Negrescu precizează că aceștia sunt adesea copiii imigranților care resimt lipsa locurilor de muncă și absența programelor de integrare. Deși există discuții despre impactul cheltuielilor pentru Ucraina, analistul susține că acele alocări reprezintă sub 1% din fondurile europene și nu sunt cauza reală a dificultăților economice.
La nivelul Uniunii Europene, datele Comisiei Europene indică faptul că aproximativ 92,7 milioane de persoane trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce reprezintă peste 20% din populația blocului comunitar. Această realitate macroeconomică evidențiază un decalaj profund, deoarece primii 20% cei mai bogați cetățeni UE au venituri de aproximativ 4,7 până la 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20% din populație.