Protestele organizate în Franța sâmbătă, 24 octombrie, au dus la reținerea a 1.314 persoane și la rănirea a 53 de membri ai forțelor de ordine. Ministerul de Interne a raportat aceste cifre duminică, subliniind că numărul arestărilor este mai mic față de sâmbăta trecută, când au fost reținute 2.628 de persoane. De asemenea, numărul forțelor de ordine rănite a scăzut față de 1.144 de cazuri înregistrate pe 17 octombrie.
Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi pe întreg teritoriul Franței pentru a gestiona situația de ieri. Ministerul de Interne a precizat că poziționarea prealabilă a forțelor și mobilitatea acestora au permis prevenirea majorității acțiunilor care vizau persoane sau bunuri. Această strategie a contribuit la o scădere masivă a pagubelor, numărul magazinelor jefuite fiind de 24, față de 1.522 de cazuri în săptămâna precedentă, o scădere de 98,42%.
În ceea ce privește numărul manifestanților, Ministerul de Interne a raportat 410.000 de persoane în toată Franța, dintre care 110.000 se aflau la Paris. Totuși, sindicatul CGT a oferit o cifră diferită, vorbind despre aproape 800.000 de persoane mobilizate. În paralel, numărul incendiilor a scăzut și acesta, cu 75 de intervenții înregistrate ieri, comparativ cu cele 2.025 de intervenții efectuate pe 17 octombrie.
Un incident de vandalism a avut loc la Grenoble, în jurul orei 5:00 dimineața, când un autobuz care transporta susținători ai partidului Adunarea Națională a fost atacat. Un grup de aproximativ zece activiști mascați a spart toate geamurile vehiculului, în care se aflau 11 persoane, făcându-l inutilizabil. Marianne Thirard, procuror adjunct al orașului Grenoble, a anunțat că s-a deschis o anchetă sub acuzația de vătămare corporală agravată și distrugere de bunuri.
Mișcarea Vestele galbene a anunțat deja că următoarea zi de mobilizare va avea loc pe 31 octombrie, sub tema „în apărarea libertăților civile”. Benjamin Ball și Azelma Sigaux, membri ai mișcării, au declarat că vor demonstra pentru libertatea de a demonstra prin mitinguri în fața Parlamentului și a primăriilor. Aceștia au criticat guvernul pentru ceea ce au numit o „derivă autoritară” și au denunțat refuzul de a asculta furia cetățenilor.
Aceste evenimente de instabilitate socială se încadrează într-un context global de tensiuni politice, similar cu alte procese electorale sau sociale monitorizate internațional. În timp ce Franța gestionează protestele împotriva creșterii prețurilor, alte regiuni se confruntă cu procese de vot sau schimbări de regim. Mobilizările de tipul celor organizate de Vestele galbene continuă să pună presiune pe deciziile guvernului executiv în perioada de după violențele de la finele lunii octombrie.