Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, într-un moment marcat de o confruntare politică intensă între regimul actual și o mișcare studențească de amploare. Liderul populist Aleksandar Vucic se află în fața celei mai mari provocări din ultimul său deceniu de putere, pe măsură ce studenții încearcă să schimbe actuala administrație. Procesul de vot a început în orașe precum Belgrad și Novi Sad, unde s-au observat cozi neobișnuit de lungi la secțiile de votare încă de la ora 07:00.
Protestele studențești care au generat această criză politică au luat amplu după tragedia din 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii plafonului unei gări din Novi Sad. Această mișcare de opoziție a cerut eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ, obținând ulterior un sprijin social extins. Grupul de studenți a lansat o listă cu 250 de candidați, printre care se numără profesori universitari, actori și fermieri, sub coordonarea cardiologului Ilija Srdanovic.
Aleksandar Vucic, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida la postul de prim-ministru, își susține poziția prin promisiuni economice și sociale. Acesta a promis creșterea pensiilor și a salariilor în sectorul public, investiții în sistemul de sănătate de stat și subvenții pentru cuplurile tinere. În același timp, liderul susține că mișcările de protest sunt finanțate de agenți străini din Croația și Muntenegru, respingând acuzațiile de corupție și represiune.
Sondajele de opinie indică o competiție extrem de strânsă între partidul guvernator, Partidul Progresist Sârb (SNS), și mișcarea studenților. Un sondaj Ipsos a raportat un scor de 47% pentru SNS, în timp ce studenții sunt creditați cu 40%, însă alte chestionare ar putea plasa grupul studențesc pe primul loc. Rezultatele parțiale sunt așteptate aproximativ două ore după închiderea urnelor, care este programată pentru ora locală 20:00.
Pe plan internațional, Serbia încearcă să mențină un echilibru între relațiile cu China, Rusia și deschiderea către Uniunea Europeană. Totuși, relațiile cu UE s-au deteriorat din cauza lipsei reformelor judiciare și a problemelor legate de statul de drept. Consiliul Europei a semnalat prezența unei retorici ostile la adresa oponenților, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat evenimente organizate în Belgrad care contravine valorilor europene.
Contextul politică din regiunea Balcanilor este marcat de o tensiune constantă între dorința de modernizare și stabilitatea regimurilor existente. În Serbia, procesul de aderare la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv strategic, dar este îngreunat de criticile internaționale privind standardele democratice. Evoluția acestor alegeri va determina dacă Serbia urmează o cale de reformă profundă sau dacă regimul lui Aleksandar Vucic își va consolida controlul asupra țării.