Unitatea 1 a centralei nucleare Cernavodă a fost resincronizată cu sistemul energetic național și a început producția de energie electrică în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie 2026. Procesul de reconectare a avut loc puțin după ora 16.00, ceea ce a însemnat o întârziere de trei ore față de programarea inițială stabilită anterior pentru acest eveniment tehnic.
Operatorul Nuclearelectrica SA a confirmat prin intermediul unui raport că manevrele de pornire a fost efectuate în condiții de siguranță. Conform comunicatului oficial, acțiunile specifice necesare pentru reluarea funcționării Unității 1 nu au avut niciun impact asupra securității nucleare, asupra personalului sau asupra populației. Toate procedurile au fost executate în strictă conformitate cu regulamentele și protocoalele aplicabile în acest domeniu.
Oprirea acestui reactor a fost determinată de debitul mic al Dunării, care nu a mai putut asigura volumul suficient de apă necesar pentru procesul de răcire. Înainte de această situație, Unitatea 1 fusese oprită programat pentru mentenanță în luna mai, fiind reconectată la rețea abia la începutul lui iulie. Ulterior, după doar trei săptămâni de funcționare, a fost din nou oprită din cauza deficitului de apă de la Dunăre.
Situația energetică a fost afectată și de istoricul de funcționare al celor două unități de 700 MW, care sunt cele mai mari grupuri generatoare din România. În primele șase luni ale anului, s-au înregistrat aproximativ 1.800 de ore de nefuncționare, pe lângă incidentele survenite după luna iulie. Unitatea 2 fusese oprită anterior pentru trei săptămâni și jumătate în mai din cauza unei avarii, funcționând ulterior până la data de 13 august.
În perioada de la luna august și până în prezent, România nu a mai beneficiat de aportul de energie nucleară din cauza opririlor controlate. Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune tot din cauza debitului scăzut al Dunării, lăsând sistemul energetic fără capacitatea maximă de producție oferită de reactoarele de la Cernavodă. Reluarea completă a producției depinde de creșterea nivelului de apă din fluviul Dunăre.
Această perioadă de nefuncționare a reactoarelor de la Cernavodă a avut un impact economic semnificativ asupra țării. Estimările indică faptul că pierderile financiare au ajuns la un miliard de lei în lunile în care unitățile nucleare au fost oprite din diverse motive tehnice sau de mediu. Această situație subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic în fața variațiilor de debit ale resurselor de apă utilizate pentru răcire.