Sociologul Ștefan Guga afirmă că majorarea salariului minim nu ar trebui să fie subiectul unei negocieri politice anuale, ci o obligație impusă de legislația actuală. Autoritățile analizează în prezent dacă și în ce măsură vor putea majora veniturile angajaților începând cu data de 1 ianuarie 2027. Această discuție vine într-un context în care Guvernul a amânat deja creșterea salarială prevăzută pentru anul 2026.
Conform legislației nr. 283/2024, care a modificat Codul muncii, există un mecanism de actualizare anuală a salariului minim brut. Valoarea acestuia trebuie stabilită prin hotărâre de Guvern și aplicată la începutul fiecărui an, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. Detalierea acestui proces a fost realizată prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2025, care utilizează o formulă bazată pe rata inflației și rata de creștere a productivității muncii prognozate.
Blocul Național Sindical a solicitat ca salariul minim brut să ajungă la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027. Organizația susține că angajații au suferit o pierdere a puterii de cumpărare de peste 13%. Această scădere a fost accentuată de faptul că majorarea din 2026 a fost amânată de Guvern și a intrat în vigoare abia la 1 iulie, afectând direct veniturile reale ale lucrătorilor.
Ministerul Muncii a prezentat trei variante posibile pentru actualizarea salariului minim în perioada următoare. Prima variantă prevede un salariu de 4.593 de lei brut, o creștere de 6,2% prin aplicarea formulei legale. A doua opțiune este de 4.884 de lei brut, o creștere de 12,9%, în timp ce a treia variantă propune 5.079 de lei brut, ceea ce reprezintă o majorare de 17,4% față de nivelul actual.
Ștefan Guga respinge argumentele mediului de afaceri care susțin că aceste creșteri pot duce la pierderea locurilor de muncă. Sociologul consideră că aceste temeri sunt infirmate de evoluția economică a României din ultimii 15 ani, perioadă în care au existat creșteri salariale puternice fără cataclisme economice. El explică opoziția patronatelor prin faptul că majorările reprezintă costuri suplimentare pentru companii, în special pentru cele cu marje de profit reduse.
Discuțiile privind nivelul veniturilor se desfășoară într-un cadru economic marcat de presiuni asupra consumului intern. În timp ce sindicatele cer creșteri semnificative pentru a compensa inflația, reprezentanții patronatelor solicită reducerea impozitării muncii. Decizia finală a Guvernului va determina dacă se respectă formula de actualizare sau dacă se vor aplica variante de creștere parțială, așa cum s-a întâmplat în cazul amânării din anul precedent.