Piața rezidențială din București traversează o schimbare de paradigmă, accentul mutându-se de la proprietățile destinate investițiilor către locuințele pentru uz personal. Cumpărătorii de apartamente noi își ajustează cerințele în funcție de prețurile actuale, alegând tot mai des unități mai mici pentru a compensa costurile ridicate. Această tendință este marcată de o scădere a ponderei investitorilor, care se confruntă cu randamente mai mici și un capital blocat semnificativ mai mare decât în anii precedenți.
Conform datelor de la HILS Development, apartamentele cu două camere au atras între 50 și 60% dintre vizitatorii standului companiei la cel mai recent târg imobiliar. În același timp, unitățile cu trei camere au captat circa 30% din interesul publicului, înregistrând o scădere a popularității în ultima perioadă. Bogdan Bălașa, general manager al HILS Development, explică faptul că majoritatea persoanelor caută acum un spațiu pentru locuire proprie, nu neapărat pentru a obține profit din închiriere.
O noutate pe piață este ascensiunea studioului dublu, care funcționează ca o alternativă între garsoniera clasică și apartamentul cu două camere. Acest tip de proprietate oferă un spațiu separat pentru dormit, fiind o soluție atractivă pentru părinții care doresc să cumpere locuințe pentru copiii lor studenți. Bogdan Bălașa menționează că achiziția unui astfel de spațiu lângă metrou, cu acces rapid spre zone precum Universitate sau Romană, este considerată o afacere mai bună decât plata chiriei lună de lună.
Obstacolul principal pentru cumpărătorii care caută prima locuință este decalajul de aproximativ 20% dintre așteptări și prețurile reale de piață. În zona Pallady, prețurile pentru apartamentele noi nu mai sunt sub pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat util, iar cu aplicarea TVA de 21%, costul urcă la 2.300-2.400 de euro. În estul Capitalei, un apartament cu trei camere poate ajunge la sume de 170.000-180.000 de euro, preț care include și locul de parcare, considerat obligatoriu.
Limitările legale impun și constrângeri asupra suprafețelor pe care dezvoltatorii le pot construi. Legea locuinței stabilește un minim de 37 de metri pătrați pentru o garsonieră și 52 de metri pătrați pentru un apartament cu două camere. Aceste praguri obligatorii influențează direct prețul final, deoarece diferența dintre suprafața minimă permisă și cea funcțională se reflectă în costul total al achiziției, forțând mulți cumpărători să renunțe la spații mai mari.
Evoluția pieței imobiliare este influențată direct de reglementările fiscale și de costul creditelor. Trecerea la un regim de TVA de 21% a afectat atractivitatea investițiilor imobiliare, deoarece banii blocați în achiziții sunt cu 20-30% mai mulți decât în urmă cu doi-trei ani. Această realitate economică forțează cumpărătorii să recalibreze așteptările, optând uneori pentru produse hibride sau apartamente cu două camere mai mari în loc de unitățile cu trei camere.