Sari la conținut
Ultima oră Condiții de igienă deplorabile la un meci de fotbal din Liga a III-a, la stadionul din Covasna
Află Știrile
Economie

Decalajul economic dintre București și restul țării: Capitala crește, în timp ce unele regiuni înregistrează scăderi

Analiza datelor Eurostat și explicațiile economistului Cristian Păun arată o dezvoltare economică cu două viteze în România.

3 min citire
Decalajul economic dintre București și restul țării: Capitala crește, în timp ce unele regiuni înregistrează scăderi
Foto: Adevărul

Economia României prezintă diferențe de dezvoltare majore între regiuni, în special între zona București-Ilfov și zonele din sudul țării. Între anii 2019 și 2024, PIB-ul real al regiunii București-Ilfov a cunoscut o creștere de 33%, reflectând valoarea bunurilor și serviciilor produse fără efectul inflației. În contrast, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat scăderi economice de peste 10%, evidențiind un dezechilibru structural profund în cadrul țării.

Analiza Eurostat asupra a 244 de regiuni din Uniunea Europeană arată că, în perioada 2019-2024, economia UE a crescut cu 5,6%. Din acest total, 197 de regiuni au avut creșteri, însă 46 au rămas sub nivelul de producție din 2019. În România, Sud-Muntenia a înregistrat o scădere de 13,5%, iar Sud-Vest Oltenia o scădere de 11,3%, fiind printre cele cinci regiuni din întreaga Uniune Europeană unde economia a contractat cu mai mult de 10%.

Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, explică faptul că dezvoltarea este concentrată în centre urbane precum Bucureștiul. Capitala beneficiază de prezența marilor companii, a băncilor, a universităților și a instituțiilor publice, oferind locuri de muncă bine plătite. Sectorul de servicii, incluzând IT-ul, serviciile financiare, consultanța, telecomunicațiile și serviciile externalizate pentru companii internaționale, joacă un rol esențial în această expansiune economică accelerată.

Regiunile afectate de scădere se confruntă cu probleme structurale diferite. Sud-Muntenia combină zonele industriale cu județe unde agricultura rămâne un pilon important, dar cu oportunități de angajare reduse. Sud-Vest Oltenia trece prin transformări în sectoare tradiționale, precum cel energetic, și se confruntă cu infrastructură deficitară, lipsa investițiilor și scăderea populației active. Cristian Păun subliniază că dificultatea principală este transformarea potențialului economic în investiții și productivitate.

Impactul acestor diferențe este vizibil și prin rata de ocupare a populației. Conform datelor Comisiei Europene pentru 2025, rata de ocupare pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani este de 81,1% în București-Ilfov. În Sud-Muntenia, această rată este de 68,3%, iar în Sud-Vest Oltenia este de doar 61,7%. Plecarea tinerilor către orașe mari sau în străinătate reduce consumul local și baza de impozitare, creând un cerc vicios de scădere a atractivității regionale.

Evoluția economică a României este marcată de o convergență care poate fi fragilă. Deși indicatorii macroeconomici pot arăta o apropiere de media europeană, disparitățile interne rămân critice. Soluția propusă pentru reducerea acestui decalaj nu este încetinirea dezvoltării capitalei, ci crearea unor poli economici regionali competitivi prin utilizarea eficientă a fondurilor europene în infrastructură, parcuri industriale și pregătirea forței de muncă.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Economie