Centrala nucleară de la Cernavodă a suferit o nouă întrerupere a producției de energie, după ce Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național luni seara, 9 noiembrie 2026. Această oprire surpriză a avut loc la doar trei zile de momentul în care reactorul fusese resincronizat cu rețea. În prezent, ambele unități ale centralei sunt oprite, iar echipele de specialiști depun eforturi pentru a restabili funcționarea acestora în cel mai scurt timp posibil.
Cauza principală a deconectării Unitei 1 a fost identificată într-o defecțiune survenită în partea clasică a reactorului. Nuclearelectrica a transmis către Bursa de Valori București că acest incident nu a avut niciun impact asupra securității nucleare, asupra personalului sau asupra mediului înconjurător. Deși situația este sub control, compania a precizat că toate procedurile de remediere aplicabile sunt respectate riguros, însă nu a oferit o dată exactă pentru momentul în care producția de energie va fi reluată.
Situația este critică pentru furnizarea energiei, deoarece cele două unități ale CNE Cernavodă asigurau aproximativ 20% din totalul energiei dispecerizabile din țară. Unitatea 1 fusese pusă în funcțiune vineri după-amiaza, după o perioadă de oprire care începuse în vară, pe 28 iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, ceea ce a dus la reducerea capacității de producție nucleară.
Ca răspuns la aceste întreruperi neplanificate, Nuclearelectrica a decis schimbarea directorului tehnic al centralei, o măsură care va intra în vigoare de la 1 decembrie 2026. Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a explicat că decizia vine din necesitatea de a îmbunătăți stabilitatea operațională, menționând că frecvența acestor incidente a fost sub nivelul de excelență dorit. Compania va implementa un plan de remediere operațională axat pe verificarea accelerată a procedurilor de mentenanță.
Mihai Gioară a subliniat că, deși sistemele de protecție au funcționat impecabil și securitatea nu a fost afectată, disfuncționalitățile sistemelor tehnice auxiliare și condițiile climatice severe au contribuit la aceste probleme. Noul plan de acțiune vizează alinierea proceselor tehnice la cele mai bune practici din industria nucleară internațională. Scopul final al acestor măsuri este menținerea unui factor ridicat de capacitate și asigurarea stabilității energetice pe termen lung pentru întregul sistem.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru furnizarea de energie electrică în România, contribuind semnificativ la mixul energetic național. Funcționarea constantă a reactoarelor de la Cernavodă este esențială pentru echilibrul sistemului energetic, având în vedere că producția nucleară oferă o bază stabilă de energie, spre deosebire de sursele intermitente. Orice perioadă de indisponibilitate a acestor unități pune presiune pe capacitatea de dispecerizare a întregului sistem național.