Propunerea de creștere a salariului minim pe economie, inclusă în programul de guvernare al social-democraților, a declanșat reacții intense din partea sectorului privat și a experților. În timp ce forțele politice și sindicaliștii pun accent pe beneficiile directe pentru salariați, reprezentanții companiilor avertizează că această măsură poate destabiliza economia. Discuțiile privind impactul financiar al acestei decizii sunt așteptate să fie analizate în cadrul etapelor de bugetare a statului.
Sindicaliștii solicită o majorare de 675 de lei brut, ceea ce ar însemna o creștere netă de 282 de lei pentru lucrătorii care primesc salariul minim. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că susține această creștere de principiu, însă a precizat că discuția detaliată despre implementare va avea loc în momentul stabilirii bugetului. Această cerere de creștere a veniturilor este privită ca o prioritate socială de către reprezentanții forței de muncă.
Totuși, organizațiile Concordia și IMM România susțin că firmele private nu au capacitatea de a absorbi o nouă majorare atât de rapidă, având în vedere că ultima modificare a avut loc în vară. Florin Jianu, președintele IMM România, a criticat modul în care se gestionează această problemă, comparând procesul cu o licitație care ignoră indicatorii economici reali. El a avertizat că o astfel de decizie ar putea adânci criza economică și ar putea duce la închiderea unui număr tot mai mare de firme.
Impactul asupra forței de muncă este un punct critic, Paul Aparaschivei, directorul executiv Concordia, subliniind că angajatorii ar putea fi forțați să ia decizii drastice. Aceștia ar putea fi puși în situația de a reduce numărul de angajați pentru a compensa costurile salariale crescute. Analistul economic Adrian Negrescu descrie măsura ca pe un „măr otrăvit”, deoarece beneficiul financiar de peste 200 de lei ar putea fi anulat de creșterea prețurilor cauzată de inflație.
Din perspectiva autorităților financiare, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a cerut prudență, subliniind necesitatea ca orice cheltuială să fie acoperită de venituri. Ministrul a exprimat temeri privind creșterea deficitului și pierderea încrederii investitorilor și a piețelor dacă se vor lua decizii care duc la astfel de situații. Ca alternativă la implementarea imediată, se ia în calcul posibilitatea de a amâna această majorare până în perioada verii de anul viitor.
Evoluția salariului minim este strâns legată de stabilitatea macroeconomică a țării și de capacitatea de absorbție a companiilor. În contextul în care sectorul bancar, precum Raiffeisen Bank România, a raportat profituri nete de 1,26 miliarde lei în primele nouă luni din 2026, presiunea asupra bugetului de stat rămâne un subiect de dezbatere intensă. Decizia finală va influența direct atât puterea de cumpărare a populației, cât și viabilitatea afacerilor mici și mijlocii.