O colecție de obiecte de o valoare inestimabilă, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, a fost transportată la Iași pentru procese de conservare. Printre bunurile care aparțin compozitorului George Enescu se numără partituri originale, manuscrise muzicale, scrisori, fotografii, instrumente și alte obiecte personale. Această mutare are loc după ce bunurile au fost scoase din containerele în care au fost depozitate, fiind necesară o intervenție urgentă pentru protejarea patrimoniului.
Printre cele mai importante piese din acest inventar se regăsește manuscrisul original al operei „Oedipe”, un proiect la care George Enescu a lucrat timp de peste zece ani. Deoarece perioadele petrecute în containere au afectat integritatea unor obiecte, specialiștii trebuie să evalueze gradul de degradare al manuscriselor. Scopul principal este de a stabili dacă piesele necesită lucrări de restaurare sau dacă deteriorările sunt iremediabile, pentru a asigura păstrarea lor în condiții optime.
Procesul de gestionare a bunurilor va urma un protocol strict, conform declarațiilor ministrului Culturii, Ioana Ciocan. În prima etapă, vor fi prelevate probe biologice de pe obiecte, după care acestea vor fi plasate într-o zonă de carantină deja delimitată la Iași. Abia după finalizarea acestui pas, manuscrisele vor fi depozitate oficial, urmând să fie supuse unor măsuri de conservare preventivă pentru a opri degradarea suplimentară a materialelor sensibile.
Complexul Muzeal Național Moldova a fost ales pentru găzduirea acestui patrimoniu datorită experienței deținuțe de specialiștii săi în domeniul protecției și restaurării. Cătălin Lăcătușu, șeful centrului de conservare și restaurare a patrimoniului, a exprimat speranța că vor exista fonduri pentru restaurarea celor mai valoroase piese. Acesta a subliniat importanța de a aduce aceste obiecte în atenția publicului, sperând ca ele să fie valorificate corespunzător prin procese de restaurare și expunere.
Mutarea la Iași este una temporară, deoarece bunurile vor rămâne acolo până când se finalizează lucrările de restaurare a Palatului Cantacuzino din București. Se estimează că acest proces de refacere a clădirii ar putea dura aproximativ trei ani. În acest interval, autoritățile au planificat digitalizarea manuscriselor, iar o parte din colecție ar putea fi expusă publicului în cadrul locației din Iași, oferind acces la aceste comori culturale.
Gestionarea patrimoniului cultural național implică adesea proceduri complexe de conservare pentru a preveni pierderea documentelor istorice. În România, instituțiile de stat folosesc protocoale de carantină și digitalizare pentru a proteja manuscrisele de factorii de degradare biologică sau climatică. Aceste măsuri sunt esențiale atunci când obiecte de valoare sunt scoase din depozite neadecvate, asigurând supraviețuirea lor pentru generațiile viitoare prin restaurare specializată.