Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 8 noiembrie 2026, Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, un eveniment major din calendarul ortodox. Deși creștinismul și islamul prezintă diferențe teologice fundamentale, cele două religii împărtășesc numeroase personaje și episoade sacre. Un exemplu reprezentativ este Arhanghelul Gavriil, cunoscut în creștinism drept îngerul care i-a vestit Fecioarei Maria nașterea lui Iisus Hristos, dar și în islam drept mesagerul revelației divine transmise profetului Mahomed.
În Coran, Arhanghelul Gavriil este menționat explicit de trei ori, în versetele 2:97, 2:98 și 66:4, fiind cunoscut sub numele de Jibril sau Jibreel. O referință importantă se regăsește în sura Al-Baqara, capitolul al doilea al Coranului, unde textul îl prezintă pe Gavriil ca fiind cel care a transmis revelația profetului Mahomed prin voia lui Allah. În tradiția islamică, el este intermediarul prin care Dumnezeu a adus Coranul, începând cu primele revelații primite în peștera Hira, din apropierea orașului Mecca.
O asemănare remarcabilă între Biblie și Coran este relatarea despre vestirea nașterii lui Iisus, numit Isa în limba arabă. În Evanghelia după Luca, Arhanghelul Gavriil este trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria, în Nazaret, pentru a-i anunța nașterea fiului ei. Un episod similar apare în sura Maryam, capitolul 19, unde textul coranic menționează că Dumnezeu a trimis către Maria un spirit care s-a înfățișat sub forma unui bărbat, fiind interpretat tradițional ca fiind Jibril.
De asemenea, Arhanghelul Mihail, sărbătorit împreună cu Gavriil pe 8 noiembrie, apare și în Coran sub numele de Mikail. În versetul 98 din sura Al-Baqara, cele două nume sunt menționate împreună, în timp ce textul condamnă ostilitatea față de Dumnezeu, îngeri și mesageri. În creștinism, Mihail este conducătorul oștilor cerești, în timp ce în islam, Mikail este asociat cu ploaia, hrana și fenomenele prin care Dumnezeu asigură existența creaturilor sale.
Există însă o distincție teologică majoră între cele două religii privind figura lui Iisus. În timp ce creștinismul îl consideră pe Iisus Fiul lui Dumnezeu, islamul îl recunoaște drept un mare profet, însă respinge ideea divinității sale. Această perspectivă diferită subliniază modul în care cele două credințe interpretează aceleași figuri sacre, deși ambele fac parte din grupul religiilor abrahamice, recunoscând pe Avraam ca o figură fundamentală a credinței.
În România, sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Impactul cultural al acestor nume este evident în societatea românească, conform datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. Aproape 1,5 milioane de români poartă nume asociate celor doi arhangheli, printre acestea Mihai, Mihail, Mihaela, Gabriel, Gabriela, Gavril și Gavriil, reflectând legătura profundă dintre tradiția religioasă și identitatea personală.