Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a oferit explicații oficiale în legătură cu nemulțumirile privind desfășurarea lucrărilor la liniile de tramvai. Acesta a răspuns la întrebările privind lipsa muncitorilor pe anumite șantiere și motivele pentru care activitatea pare să fi stagnat pe anumite tronsoane. Ciucu a precizat că, deși există loturi unde lucrările avansează bine, există și zone în care procesul de execuție a fost întrerupt de diverse obstacole tehnice și administrative.
Unul dintre principalele motive identificate este discrepanța dintre proiectarea inițială și realitatea de pe teren. Ciucu a explicat faptul că proiectarea utilităților a fost realizată pe estimări generice, iar situația reală a putut fi constatată abia după scoaterea șinelor. Acest lucru a impus realizarea unor noi expertize pentru apă-canal, termoficare, gaze și electricitate, precum și întocmirea unor noi proiecte tehnice. Procesul a necesitat alocarea de fonduri suplimentare, negocieri pentru cantități noi de materiale și organizarea unor noi proceduri de licitație.
Problemele au fost agravate de existența unor rețele de utilități vechi, instalate în anii 1940, 1960 sau 1975, care nu figurau pe hărțile oficiale. Primarul a menționat că au fost descoperite și branșamente realizate ilegal, care nu puteau fi prevăzute în faza de proiectare. Avizatorii au optat pentru solicitarea unor expertize suplimentare și proiecte de deviere, relocare sau protejare a utilităților, în loc să avizeze documentația pe baza unor presupuneri eronate, ceea ce a dus la o muncă birocratică imensă.
În plus, Ciprian Ciucu a subliniat dificultățile cauzate de restricțiile impuse de Brigada Rutieră, în special în zonele intersecțiilor problematice. Pentru a evita blocarea traficului, cum este cazul intersecției dintre Mihalache cu Turda sau Aversecu, lucrările sunt amânate pentru perioade în care fluxul de persoane este redus. Un alt factor de întârziere este reprezentat de consorțiile de antreprenori, unde lipsa de înțelegere între parteneri și erorile în documentație duc la refuzul facturilor de către supervizorii serioși.
Efortul administrativ este susținut de o echipă limitată de la Direcția de Investiții, care gestionează și mii de petiții anuale, solicitări de audit și verificări de la Curtea de Conturi. Ciucu a menționat că organigrama instituției este blocată în instanță, ceea ce limitează capacitatea de răspuns. Primarul a declarat că va continua să ia decizii corecte pentru oraș, chiar dacă acestea vor atrage critici, și a promis că echipele vor lucra intens, inclusiv în weekenduri, pentru a finaliza proiectele.
Proiectele de infrastructură urbană din România sunt adesea supuse unor procese complexe de audit și control, implicând instituții precum Curtea de Conturi pentru verificarea modului în care sunt utilizate fondurile publice. În contextul investițiilor majore în transportul public, coordonarea între autoritățile locale și furnizorii de utilități rămâne un punct critic pentru respectarea termenelor de execuție și a bugetelor alocate pentru modernizarea rețelelor de transport.