Proiectul Via Transilvanica Business Fest este prezentat ca o inițiativă care depășește simpla reuniune a liderilor de business, având rolul de a crea punți de comunicare în societatea românească. Evenimentul urmărește aducerea unor segmente sociale care nu interacționează în mod natural într-o legătură strânsă, facilitând astfel o comunicare mai bună între diferite grupuri. Scopul principal este de a îmbina elemente care sunt, în mod obișnuit, izolate de restul mediului economic și social.
Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, a subliniat importanța acestui traseu pentru imaginea țării în ochii străinilor. El a menționat că un vizitator străin care parcurge doar câteva orașe românești riscă să nu vadă diversitatea reală a țării. În schimb, prin parcurgerea traseului Via Transilvanica, există șanse foarte mari ca aceștia să se îndrăgostească de România, descoperind aspecte unice ale peisajului și culturii locale.
Evoluția proiectului a demonstrat că revitalizarea unor zone depășește rezolvarea simplă a problemelor economice sau a sărăciei. Alin Ușeriu a explicat faptul că, în urmă cu 26 de ani, când a fondat asociația, abordarea era limitată la aspectele financiare. Totuși, experiența acumulată prin Via Transilvanica a arătat că este necesară o abordare mai amplă pentru a trezi la viață zonele care au fost lăsate în urmă de progresul economic.
Inițiativa vizează aproape 400 de comunități pe care traseul le traversează, incluzând sate izolate, cătune și comune mici. Aceste locuri au suferit din cauza migrației masive a populației către alte țări, ceea ce a dus la abandonarea multor așezări. Prin acest proiect, se încearcă recuperarea unor tradiții și rețete locale importante, care au fost aproape pierdute din cauza distanței dintre mediul urban și cel rural.
Această prăpastie dintre zona urbană și cea rurală este considerată de Alin Ușeriu ca fiind una dintre sursele principale ale problemelor actuale ale României. Proiectul încearcă să reducă această separare prin conectarea comunităților părăsite cu restul țării. Astfel, Via Transilvanica devine un instrument de combatere a izolării geografice și sociale a zonelor care au fost afectate de exodul demografic.
În contextul actual al economiei românești, dezvoltarea proiectelor de revitalizare locală poate influența dinamica regională. Deși indicatorii macroeconomici, precum deficitul bugetar care a scăzut la 3,81% din PIB după nouă luni, oferă o imagine de ansamblu asupra stabilității financiare, impactul social la nivel de comunitate rămâne un factor crucial pentru dezvoltarea durabilă a țării și pentru reducerea disparităților dintre regiuni.