Sari la conținut
Ultima oră Ploaia pătrunde în Palatul Parlamentului. Angajații folosesc găleți pentru a opri infiltrațiile
Află Știrile
Social

Impactul posesiei de bunuri scumpe asupra adolescenților: riscuri de scădere a stimei de sine

Un studiu recent arată că importanța acordată banilor și obiectelor materiale de către tineri este legată de o scădere a mulțumirii de viață.

3 min citire
Impactul posesiei de bunuri scumpe asupra adolescenților: riscuri de scădere a stimei de sine
Foto: Adevărul

Adolescenții care pun un accent excesiv pe bunuri materiale, precum hainele de firmă sau telefoanele scumpe, tind să aibă o stimă de sine mai scăzută. Un studiu publicat în revista Frontiers in Psychology evidențiază faptul că acești tineri sunt, de asemenea, mai puțin mulțumiți de propria existență. Cercetarea a fost realizată pe baza datelor colectate de la 674 de adolescenți de origine mexicană din Statele Unite, având sub observație grupuri de vârstă de 12, 14 și 16 ani.

Convingerea că acceptarea în grup depinde de obiectele deținute poate genera sentimente de inferioritate. Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, explică faptul că adolescenții pot crede că, dacă nu dețin un telefon sau haine specifice, valoarea lor personală este mai mică. Deși popularitatea poate depinde de abilități sociale sau umor, problema apare atunci când tinerii nu mai fac distincția între ceea ce sunt ca persoane și ceea ce posedă material.

Satisfacția obținută prin achiziții noi tinde să scadă pe măsură ce persoana se obișnuiește cu obiectul respectiv. Gabriela Răileanu menționează că tinerii se raportează excesiv la ce au ceilalți, ceea ce poate duce la o dorință continuă de a cumpăra modele mai scumpe. Această dinamică poate fi agravată de părinții care folosesc cadourile pentru a compensa lipsa timpului petrecut împreună, înlocuind astfel relația afectivă cu obiecte materiale.

Lipsa de resurse financiare poate determina unii adolescenți să evite activitățile sociale din rușine. Teama de judecată din partea colegilor poate duce la izolare, anxietate sau chiar refuzul de a mai merge la școală. Gabriela Răileanu recomandă părinților să monitorizeze dacă astfel de comportamente sunt cauzate de bullying sau de o tendință de comparare constantă cu ceilalți, sugerând evaluarea psihologică în cazurile de izolare persistentă.

În fața reproșurilor legate de situația financiară a familiei, părinții trebuie să gestioneze propriile reacții emoționale. Gabriela Răileanu sugerează că este util să se vorbească deschis despre bani, adaptat vârstei, fără a impune povara problemelor financiare. Implicarea copiilor în stabilirea unor obiecuctive de economisire îi poate ajuta să înțeleagă diferența dintre dorințe și nevoi, învățându-i să nu își condiționeze valoarea personală de posibilitatea de a deține bunuri.

În psihologia dezvoltării, perioada adolescenței este marcată de construirea identității și de nevoia intensă de apartenență la un grup social. Această etapă este critică deoarece valorile și percepția despre sine se formează prin interacțiunea cu egalii. Când standardele de consum ale grupului devin singurul criteriu de validare, riscul de dezvoltare a tulburărilor de anxietate sau a scăderii stimei de sine crește semnificativ în rândul tinerilor.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Social