Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au pornit la drum cu o acțiune de control extinsă la nivel național. Această mișcare a fost determinată de numeroase sesizări venite din partea cetățenilor, care au descoperit erori în evidențele oficiale. Pacienții au semnalat că în sistemul de decontare apar consultații și investigații medicale care nu au avut loc în realitate, ceea ce a pus în alertă autoritățile.
Președintele interimar al CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a confirmat că autoritățile au primit reclamații prin intermediul adreselor de e-mail oficiale. Aceste sesizări au ajuns direct la nivelul ministrului, impunând o reacție rapidă a instituțiilor. Campania de verificare vizează în prezent 25 de județe din țară, scopul fiind identificarea exactă a cazurilor în care serviciile medicale au fost raportate fără ca acestea să fie acordate pacienților.
Autoritățile analizează fiecare document în parte, verificând data efectuării serviciului, diagnosticul menționat și medicul sau furnizorul de servicii implicat. Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că raportarea unor acte medicale inexistente reprezintă un mecanism prin care se poate încerca fraudarea fondurilor publice. Dacă investigațiile vor confirma aceste suspiciuni de nereguli în decontări, rezultatele vor fi trimise către Parchetul General pentru continuarea procedurilor legale.
Pentru a monitoriza aceste situații, asigurații au la dispoziție platforma e-SănătateaMea, care oferă un istoric detaliat al serviciilor decontate. Prin acest instrument digital, cetățenii pot verifica vizitele la medicul de familie, serviciile ambulatorii, internările spitalicești, investigațiile efectuate și chiar rețetele primite. Această transparență permite pacienților să identifice rapid orice discrepanță dintre actul medical real și datele înregistrate de CNAS.
Aceste controale vin într-un context în care sistemul de sănătate este supus unor monitorizări constante privind gestionarea resurselor. În perioada recentă, au existat discuții privind implementarea unor noi programe de screening pentru depistarea precoce a bolilor de inimă și a cancerului pulmonar. De asemenea, statul a început să finanțeze teste genetice pentru anumite tipuri de cancer, ceea ce crește importanța unei gestionări riguroase a tuturor serviciilor medicale decontate.
Situația actuală evidențiază necesitatea unei supravegeri stricte asupra modului în care furnizorii de servicii medicale utilizează fondurile de asigurări de sănătate. Monitorizarea digitală prin platformele dedicate rămâne principalul instrument de care dispun cetățenii pentru a preveni utilizarea neautorizată a datelor lor medicale. Autoritățile promit că vor trata fiecare sesizare cu maximă responsabilitate pentru a proteja integritatea sistemului de asigurări de sănătate.