Alina-Irina Apostol se află de aproape nouă ani în detenție într-o închisoare din China, după ce a fost condamnată pentru o fraudă bancară. Românca a fost arestată în decembrie 2017 în provincia Fujian, iar doi ani mai târziu a primit o sentință de 13 ani și jumătate de închisoare. Deși o instanță din România a dispus transferul ei încă din anul 2023, femeia rămâne în captivitate din cauza unor obstacole financiare și diplomatice.
Incidentul care a dus la arestarea româncăi a avut loc în septembrie 2017, când un cetățean chinez, Lin Zhiwei, a înființat un hotel în orașul Shishi. Ulterior, prin intermediul firmei Huanhui Consulting Shanghai, s-au efectuat tranzacții cu un aparat POS. Anchetatorii susțin că, în decembrie 2017, Alina Apostol a primit un card bancar invalid emis de banca croată PBZ și a facilitat întâlnirea unui cetățean sirian cu restul grupării implicate în fraudă.
În perioada 13-14 decembrie 2017, gruparea ar fi folosit cardul pentru tranzacții offline, încasând aproximativ 1,7 milioane de yuani, adică circa 200.000 de dolari. O tentativă ulterioară de fraudă, în valoare de 28 de milioane de yuani, a fost blocată de companie. Alina Apostol a fost arestată pe 21 decembrie 2017, iar Tribunalul din Shishi a condamnat-o, pe 15 iulie 2019, la 13 ani și șase luni de închisoare, impunând totodată o amendă de 400.000 de yuani.
Alina Apostol susține că a fost victima unei înscenări și că nu a participat la operațiunile frauduloase, poziție susținută de Marius Balo, un profesor român care a petrecut opt ani în detenție în China. Marius Balo a declarat că starea de sănătate a femeii s-a deteriorat grav, menționând episoade de leșin și pierderea unor dinți. În schimb, Ministerul Justiției a precizat că controalele medicale nu au indicat probleme de sănătate deosebite și că Ambasada României menține contactul cu detenuta.
Transferul româncăi este blocat deoarece autoritățile chineze condiționează procedura de plata unor despăgubiri de aproximativ 1,55 milioane de yuani. Deși tatăl Alinei Apostol a plătit deja amenda penală în august 2024, Ministerul Justiției a explicat că nu poate achita din fonduri publice despăgubirile stabilite prin hotărâre judecătorească. În prezent, situația este discutată în Parlament, iar Comisia pentru politică externă a Senatului urmează să organizeze audieri oficiale pentru a analiza demersurile diplomatice necesare.
Procedura de transferul persoanelor condamnate între state se realizează de obicei pe baza principiului reciprocității, în absența unui tratat bilateral specific. În cazul României și al Chinei, lipsa unui astfel de tratat complică procesul de aducere a cetățenilor români care își execută pedeapsa în străinătate. Dacă Alina Apostol ar executa întreaga pedeapsă chineză, ar fi eliberată abia în iunie 2031, în timp ce pedeapsa adaptată în România ar expira în aprilie 2027.