Județele Suceava și Sălaj au înregistrat cele mai ridicate rate ale fertilității din România în anul 2024, conform estimărilor publicate de Eurostat. Suceava a ajuns la un nivel de 1,81 copii per femeie, în timp ce Sălaj a înregistrat o valoare de 1,80. Aceste două unități administrative sunt singurele din țară care reușesc să atingă pragul de cel puțin 1,75 copii per femeie, conform analizei regionale prezentate marți, 27 octombrie 2026.
În partea opusă a clasamentului național, județul Ilfov a înregistrat cea mai mică valoare, cu o rată de 1,09 copii per femeie. Următoarele valori mici au fost înregistrate în Mehedinți, cu 1,16, și în Gorj, cu 1,17. Bucureștiul și Clujul s-au situat și ele în zona de valori inferioare, înregistrând rate de 1,23, respectiv 1,22 copii per femeie. Diferența dintre performanța din Suceava și cea din Ilfov este de 0,72 copii per femeie.
După liderii clasamentului, alte județe românești au prezentat valori peste media europeană, dar sub pragul de 1,75. Harghita a avut o rată de 1,64 copii per femeie, urmată de Giurgiu cu 1,57. Ialomița și Mureș au înregistrat câte 1,55, Brașov a avut 1,54, iar Covasna s-a situat la 1,53. Toate aceste regiuni se încadrează în categoria celor cu fertilitate relativ ridicată, deși nu ating nivelul de înlocuire naturală a generațiilor.
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a fost de 1,34 copii per femeie în 2024, marcând cel mai scăzut nivel de la începutul seriei din 2001. Chiar și în județele cu cele mai mari valori din România, Suceava și Sălaj, nu s-a atins pragul de aproximativ 2,1 copii per femeie, necesar pentru înlocuirea naturală a populației. Indicatorul european a scăzut de la 1,38 în 2023 la 1,34 în 2024, reflectând o tendință de scădere în cadrul blocului.
Analiza Eurostat include 1.165 de regiuni, dintre care 714 sunt peste media UE și 439 sunt sub medie. În România, datele acoperă toate cele 42 de unități administrative, incluzând cele 41 de județe și municipiul București. Eurostat subliniază că toate aceste valori pentru anul 2024 sunt estimări și pot fi revizuite ulterior. Comparația folosește clasificarea statistică europeană de tip NUTS 3 pentru a permite evaluarea regională a indicatorilor demografici.
Indicatorul ratei totale a fertilității este un calcul ipotetic bazat pe ratele pe vârste observate într-un an și nu reprezintă numărul de copii născuți efectiv. Acesta nu explică cauzele diferențelor dintre județe și nu poate fi utilizat ca o prognoză directă pentru evoluția populației. Pentru planificarea infrastructurii sau a serviciilor, acest indicator trebuie interpretat împreună cu date despre mortalitate, migrație și structura pe vârste a populației.