O cercetare recentă, numită Barometrul Diasporei, realizată de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania, evidențiază o conexiune tot mai strânsă între România și comunitățile de români din afara țării. Studiul indică faptul că peste jumătate dintre români mențin o legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora. Această conexiune este menținută prin diverse mecanisme, precum proprietățile, relațiile profesionale, banii trimiși acasă sau participarea la viața civică.
Analiza pornește de la un index complex care clasifică populația în patru categorii distincte, în funcție de gradul de apropiere față de diaspora. Aceasta include persoanele care locuiesc sau au trăit în străinătate, cei care au rude apropiate în alte țări, studenții care au fost în afara granițelor și persoanele care au legături reduse cu diaspora. Conform datelor, 56% dintre români au o conexiune cu diaspora, ceea ce transformă experiența migrației într-o componentă a structurii sociale naționale.
Legătura familială reprezintă unul dintre pilonii principali ai acestei relații, peste 17% dintre respondenți menționând că au copii care trăiesc în prezent în străinătate. Deși migrația aduce beneficii economice, studiul semnalează și costuri emoționale semnificative. Aproximativ 51% dintre participanți au raportat o răcire a anumitor relații, iar 46% au făcut referire la situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți, evidențiind impactul social al plecării.
Fluxul financiar este un alt element esențial, deoarece banii circulă constant odată cu oamenii. Peste 60% dintre cei care locuiesc sau au trăit în străinătate au trimis sume de bani în România, iar 33% dintre aceștia au făcut acest lucru în mod constant. Destinația principală pentru aceste transferuri financiare sunt nevoile familiei, acoperind cheltuieli curente, educație, sănătate, locuință sau plata unor obligații financiare specifice.
Decizia de revenire în țară este influențată în principal de perspectivele economice și de calitatea vieții oferite de România. Aproape 41% dintre respondenți consideră că salariile și locurile de muncă mai bune sunt motivele principale pentru întoarcere, în timp ce 32% menționează menținerea apropierii de familie. Un procent de aproximativ 20% indică necesitatea îmbunătățirii condițiilor de viață și a serviciilor publice ca o condiție pentru revenire.
Fenomenul migrației a modelat modul în care societatea românească își planifică viitorul și își gestionează resursele. Această realitate socială, în care granițele devin tot mai estompate, influențează modul în care generațiile viitoare își construiesc proiectele de viață. În prezent, aproximativ 36% dintre respondenți își doresc ca viitorul copiilor sau al tinerilor din familie să fie construit în România, în timp ce 29% preferă ca aceștia să locuiască oriunde le este mai bine.