Un studiu recent, intitulat „Barometrului Diasporei”, dezvăluit de INSCOP Research la solicitarea Grupului Banca Transilvania, evidențiază impactul profund al emigrării asupra societății românești. Rezultatele indică faptul că 56% dintre persoanele chestionate au trăit în străinătate sau au rude care fac parte din diaspora. Mai mult, peste 17% dintre respondenți au copii care locuiesc în prezent în alte țări, ceea ce subliniază extinderea acestui fenomen social.
Remus Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, explică faptul că o parte semnificativă a populației trăiește, fie direct, fie prin intermediul celor apropiați, cu resurse și oportunități distribuite între România și străinătate. Experiența emigrării afectează nu doar cei care au plecat, ci și cei rămași acasă. Aceștia resimt impactul prin relațiile de familie modificate, prin transferurile de bani sau prin planificarea viitorului copiilor, ceea ce creează un context de interdependență între cele două spații.
Impactul asupra unității familiale este unul dintre punctele critice identificate în cercetare. Întrebați despre principalele probleme cauzate de plecarea unui membru al familiei, 51,3% dintre respondenți au indicat îndepărtarea și răcirea relațiilor. Aproape 46% au menționat dificultățile copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți, în timp ce 12,9% au invocat necesitatea îngrijirii părinților sau a persoanelor vârstnice rămase în țară.
Transferurile financiare rămân un element de legătură constant între diaspora și România. Dintre persoanele care locuiesc sau au trăit în afara țării, 62,1% declară că trimit sau trimiteau bani în România. Din acest segment, 33,5% realizează aceste transferuri în mod regulat, 16,2% o fac din când în când, iar 12,4% trimit sume de bani doar în situații speciale, menținând astfel un flux de resurse către cei rămași.
Pentru o întoarcere la casă, factorii economici și sociali joacă un rol decisiv în decizia expatilor. În primul rând, 40,6% dintre respondenți consideră că locurile de muncă mai bine plătite și mai bune sunt motivul principal pentru revenire. Totodată, pentru 31,5% contează apropierea de familie, iar pentru un din cinci cetățeni, îmbunătățirea serviciilor publice și a condițiilor de viață reprezintă factorul esențial care ar putea facilita procesul de reîntregire.
La nivel european, dinamica migrației este una masivă. Conform datelor Eurostat, la 1 ianuarie 2025, aproximativ 3,1 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene. Aceștia reprezintă cel mai numeros grup de cetățeni ai unui stat membru stabiliți în alte țări ale Uniunii, având ca principale destinații Italia, Germania și Spania, formând o componentă majoră a mobilității internaționale.