Utilizatorii de internet din România petrec, în medie, 4 ore și 19 minute în fiecare zi online, conform unui studiu realizat la comanda ANCOM. Această durată de utilizare crește semnificativ în rândul categoriilor de vârstă tinere, în special la adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani și la tinerii de 18-24 de ani, care ating pragul de 5 ore și 30 de minute zilnic. Principalele motive pentru accesul pe internet sunt comunicarea, divertismentul și socializarea pe rețelele sociale.
Rețelele sociale domină activitatea digitală, fiind utilizate zilnic de 96% dintre respondenți pentru o durată medie de peste 100 de minute. În rândul adolescenților de 14-17 ani, utilizarea acestor platforme ajunge la aproape 3 ore pe zi, în timp ce jocurile online sunt accesate de 72% din această categorie. Alte activități frecvente includ utilizarea platformelor de căutare și informare de către 93% dintre participanți, precum și accesarea serviciilor de streaming video și muzică de către 90% dintre utilizatori.
Siguranța digitală reprezintă o problemă majoră, deoarece 65% dintre respondenți au întâlnit cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător în ultimele 12 luni. Dezinformarea a fost raportată de 51% dintre participanți, în timp ce 38% au întâlnit deepfake-uri sau conținut fals generat prin inteligență artificială. De asemenea, 33% dintre utilizatori au observat conturi false, iar tentativele de phishing au fost semnalate de 31% dintre cei care au participat la acest sondaj.
În ceea ce privește percepția asupra riscurilor, TikTok este considerată cea mai periculoasă platformă de către 47% dintre respondenți. Următoarele rețele identificate ca fiind riscante sunt Roblox și Snapchat, cu valori de 33% și 34%, urmate de Facebook, Discord și X, care se situează la nivelul de 29-30%. În schimb, platforme precum Pinterest, YouTube și LinkedIn sunt percepute ca fiind deloc sau foarte puțin riscante de către peste 60% dintre utilizatorii care le cunosc.
Controlul parental arată semne de slăbiciune, deoarece, deși 70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de monitorizare, doar 34% dintre părinți le utilizează efectiv. Aproape jumătate dintre minorii participanți la studiu nu au cerut acordul părinților pentru crearea conturilor pe rețelele sociale, iar o treime dintre ei susține că părinții nu aplică nicio măsură tehnică de control. Totuși, 74% dintre părinții copiilor de 15-17 ani sunt de acord cu crearea unui cont de către aceștia.
Studiul a fost realizat prin interviuri online, în perioada 4 august – 1 septembrie 2026, pe un eșantion format din 1.450 de respondenți. Datele colectate oferă o imagine de ansamblu asupra comportamentului digital al populației, evidențiind discrepanța dintre volumul de timp petrecut online și nivelul de protecție aplicat de utilizatori sau de părinți în mediul virtual.