O analiză realizată de Funky Citizens privind arhitectura administrativă a României evidențiază o discrepanță majoră între structura actuală și realitatea demografică. Studiul, care include 3.181 de unități administrativ-teritoriale, semnalează că aproape 8 din 10 localități au înregistrat scăderi ale populației în perioada 2016–2025. Această evoluție pune sub semn lênul actuala organizare, stabilită în mare parte în anul 1968, care nu mai corespunde schimbărilor economice și sociale din ultimii ani.
Din punct de vedere demografic, datele arată că populația a scăzut în 2.490 de unități administrativ-teritoriale. În consecință, 613 localități nu mai îndeplinesc pragul de populație prevăzut de lege pentru rangul pe care îl dețin în prezent. Printre acestea se numără 441 de comune, 120 de orașe și 52 de municipii. Autorii studiului precizează că aceste cifre nu reprezintă o listă de localități ce ar trebui desființate, ci servesc drept repere pentru evaluarea situației actuale.
Problemele financiare reprezintă un alt aspect critic identificat în raportul Funky Citizens. În anul 2025, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu își pot acoperi nici măcar salariile din veniturile proprii. Doar 462 de unități, reprezentând mai puțin de 15% din total, reușesc să finanțeze atât cheltuielile de personal, cât și bunurile și serviciile necesare funcționării curente. În mod specific, 66 de orașe din cele 216 existente au fost neviabile financiar în fiecare an începând cu anul 2018.
Dezvoltarea economică rămâne puternic concentrată în jurul unor poli urbani, în timp ce disparitățile regionale sunt masive. Deși PIB-ul pe locuitor al României a crescut de la 58% din media Uniunii Europene în 2016 la 77% în 2024, există 13 județe care se află încă sub jumătate din media europeană. În regiunea București-Ilfov, PIB-ul pe locuitor a ajuns la 181% din media UE în 2023, în timp ce în regiunea Nord-Est acesta este de doar 47%.
Lipsa unei organizări regionale unitare este o altă problemă semnalată, statul utilizând cel puțin opt hărți regionale diferite pentru domenii precum justiția, finanțele sau energia. Aceste hărți au sedii în 22 de orașe care nu coincid între ele, ceea ce poate afecta gestionarea fondurilor europene. Pentru perioada 2028–2034, România ar putea beneficia de 60,2 miliarde de euro prin Planul de Parteneriat Național și Regional propus de Comisia Europeană.
Reorganizarea administrativă este considerată necesară pentru a îmbunătăți capacitatea de atragere a investițiilor și furnizarea serviciilor publice. Autorii susțin că reforma nu trebuie să se limiteze doar la comasarea comunelor mici, ci trebuie să includă orașele, județele și nivelul regional. Scopul principal al unei astfel de schimbări ar trebui să fie creșterea eficienței administrative, nu doar simpla reducere a costurilor bugetare prin eliminarea unor unități.