România se confruntă cu dificultăți majore în atragerea forței de muncă din afara Uniunii Europene, atât pentru muncitorii necalificați, cât și pentru specialiștii cu studii superioare. Elena Antoneac, COO, xpath.global, avertizează că procesul de obținere a vizelor reprezintă o problemă critică pentru piața locală. Aceasta subliniază necesitatea unei analize detaliate a politicii imigraționiste din alte state pentru a acoperi nevoile economice actuale.
O schimbare legislativă majoră a avut loc în primăvara acestui an prin publicarea OUG 32, modificând regulile de acces pentru cetățenii non-UE. Din punct de vedere cantitativ, guvernul a decis o reducere a numărului de avize disponibile. Dacă începând cu anul 2020 România dispunea de un plafon de 100.000 de avize pentru cetățenii străini, anul acesta acest număr a fost redus la 90.000 de unități, reprezentând o scădere de 10%.
Pentru muncitorii fără studii superioare, procedura de angajare a devenit mult mai complexă prin introducerea obligației de a utiliza agenții autorizate. Statul a implementat un sistem de garanții financiare pentru a controla procesul de imigrare. În cazul agențiilor autorizate, suma depusă este de 75.000 de euro pentru un maximum de 250 de lucrători. Companiile cu peste 50 de angajați pot aduce direct muncitori, dar trebuie să depună o garanție de 1.000 de euro pentru fiecare persoană.
Această garanție financiară este reținută în trezoreria statului român pentru o perioadă de 2 ani de la sosirea angajatului. Măsurile vin într-un context în care mulți străini părăsesc România imediat după obținerea vizei. Din aproximativ 500.000 de avize emise până în prezent, doar 140.000 de angajați non-UE au contracte de muncă active. Mulți aleg să plece spre Germania, Franța, Portugalia sau Spania pentru salarii mai mari.
Problema este accentuată și de timpii de așteptare extrem de lungi pentru angajații înalt calificați. Elena Antoneac menționează că, în domenii precum energia verde sau IA, programările pentru viză la consulatul din China pot fi primite peste patru sau cinci luni. Deși procesul pentru studenți a fost îmbunătățit, aceste întârzieri blochează proiectele care necesită expertiză deosebită și afectează competitivitatea economică.
Fenomenul de migrație este influențat și de schimbările de statut ale României. Aderarea la zona Schengen, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, a accentuat mobilitatea acestor lucrători. Această schimbare de context geopolitic și administrativ face ca mulți angajați să renunțe la dreptul de muncă în România pentru a căuta oportunități în alte țări europene, unde veniturile sunt considerate mai atractive.