Refugiile montane din Carpați reprezintă resurse vitale pentru supraviețuirea turiștilor în timpul drumețiilor de iarnă, însă utilizarea lor necesită respectarea unor reguli stricte de comportament. În condiții de viscol, temperaturi scăzute și schimbări meteorologice bruște, aceste adăposturi oferă protecție, dar funcționalitatea lor depinde direct de responsabilitatea vizitatorilor. Salvamontiștii și administratorii parcurilor naționale subliniază importanța menținerii acestor spații în stare bună pentru a putea salva vieți în situații de urgență.
Administrația Parcului Național Retezat și Administrația Parcului Național Piatra Craiului solicită turiștilor să utilizeze refugiiile doar în caz de necesitate, pentru a permite și altor vizitatori să găsească adăpost. Este imperativ ca utilizatorii să închidă ușile și ferestrele pentru a preveni distrugerea de către vânt sau pătrunderea zăpezii și a ploii în interior. De asemenea, se recomandă evitarea focului deschis în favoarea utilizării primusului, cu condiția asigurării unei ventilații corespunzătoare pentru a evita riscurile de incendiu sau intoxicațiile cu monoxid de carbon.
Protejarea infrastructurii interne este o altă prioritate menționată de autorități, care cer turiștilor să nu lase gunoaie sau resturi alimentare în interiorul adăposturilor. Este strict interzisă utilizarea colțarilor în spațiile dotate cu dușumea sau linoleum și trebuie protejat mobilierul și pardoseala. Salvamont România recomandă ca înainte de plecare, turiștii să verifice nu doar prognoza meteorologică și traseul, ci și starea actuală a refugilor și a punctelor salvamont, consultând cabanieri, pădurari sau ciobani.
Turiștii trebuie să fie conștienți că existența unui refugiu nu garantează întotdeauna siguranța, deoarece acestea nu sunt, în general, încălzite și nu dispun de dotările unei cabane. Unele adăposturi oferă doar priciuri pentru dormit, ceea ce impune purtarea unui echipament adecvat pentru temperaturi extrem de scăzute. Mai mult, traseele de acces pot traversa zone cu risc avalanșă, astfel încât simpla prezență a unui adăpost nu justifică asumarea unor riscuri majore în timpul deplasării pe munte.
În România există peste 150 de refugii montane, construite din piatră, lemn sau metal, situate chiar și la peste 2.000 de metri altitudine. Acestea au fost dezvoltate istoric, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, având un rol major Asociația Carpatină Transilvană (SKV), fondată la Sibiu în 1880. De-a lungul timpului, numeroase adăposturi au fost reconstruite sau modernizate prin eforturi de voluntariat sau investiții publice, precum proiectul de la refugiul Zănoaga sau licitația pentru refugiul Prejba.
În cazul unor situații de urgență pe munte, turiștii pot solicita ajutor imediat prin apelând la numărul de urgență 112 sau la Dispeceratul Național Salvamont, la numărul de telefon 0725 826 668. Este esențial ca turiștii să poarte echipament specific, să aibă o hartă a zonei și să anunțe apropiații despre itinerariul ales și ora estimată de întoarcere.