Cele șapte comune care compun Ținutul Pădurenilor se confruntă cu o criză demografică severă, având la un loc mai puțin de 4.000 de locuitori pe o suprafață de aproape 570 de kilometri pătrați. În contextul reformei administrative prevăzute de Guvern, pentru ca anumite unități să atingă pragul de 1.500 de locuitori, ar fi necesară fuzionarea a cinci dintre cele mai mici comune din această regiune montană.
În prezent, doar Ghelari reușește să depășească acest prag de 1.500 de locuitori, însă și această localitate a pierdut aproape un sfert din populație între anii 2011 și 2021. Celelalte șase comune însumează împreună doar 2.459 de persoane, ceea ce indică o densitate medie extrem de scăzută de aproximativ șapte locuitori pe kilometru pătrat. În anumite zone, această cifră coboară chiar sub pragul de cinci locuitori pe kilometru pătrat.
Pentru a respecta noile cerințe de dimensiune, o eventuală unitate administrativă formată din Bătrâna, Bunila, Lelese, Cerbăl și Toplița ar însuma un total de 1.701 locuitori. Această nouă entitate ar cuprinde sate risipite pe culmile și văile munților, la zeci de kilometri distanță unele de altele. Comuna Bătrâna este menționată ca fiind cea mai puțin populată din România, având oficial doar 88 de locuitori, deși unii localnici susțin că numărul real este și mai mic.
Situația este agravată de un proces de îmbătrânire extremă a populației, evidențiat în Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Hunedoara. La Bătrâna, ponderea vârstnicilor ajunge la 46,36%, în timp ce la Bunila aceasta este de 44,3%, iar la Cerbăl de 42,44%. În aceste zone, populația tânără este infimă, reprezentând doar circa șase la sută din total, iar în unele comune, precum Bătrâna sau Bunila, nu s-au înregistrat nașteri în ultimii ani.
Problema administrativă este una veche, deoarece în primăvara anului 1989, comunele Bătrâna, Bunila și Toplița fuseseră deja desființate și arondate altor unități sub regimul Ceaușescu. După Revoluție, statutul lor a fost restabilit prin Decretul-lege nr. 38 din 22 ianuarie 1990. Astăzi, lipsa infrastructurii, închiderea minelor de fier și migrația tinerilor către centrele industriale rămân factori determinanți în declinul acestor așezări montane izolate.
Reforma administrativă anunțată de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, prevede două etape pentru cele 429 de comune din România care au sub 1.500 de locuitori. Prima etapă, până la 1 martie 2027, va permite unirea voluntară a localităților prin acordul cetățenilor, urmată de o etapă de comasare obligatorie care ar trebui aplicată la alegerile locale din 2028.