Tinerii din România aleg, în majoritatea cazurilor, să mențină studiile și activitatea profesională pe planuri complet separate. Conform datelor furnizate de Eurostat pentru anul 2024, doar 2,4% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, care sunt în sistemul de educație, dețin și un loc de muncă. Această cifră este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 25,4%, plasând astfel România pe ultima poziție în rândul statelor membre.
Contrastul dintre România și alte țări europene este extrem de pronunțat atunci când analizăm nivelul de implicare profesională a studenților. În Țările de Jos, aproape trei sferturi dintre tinerii care urmează cursuri au și activitate profesională, în timp ce în Danemarca acest procent depășește 56%. În Germania, ponderea tinerilor care studiază și lucrează simultan se apropie de 46%, evidențiind o diferență majoră față de realitatea din România, unde doar 0,6% dintre tinerii din educație caută activ un serviciu și este disponibilă pentru muncă.
Pregătirea practică înainte de absolvire reprezintă o altă problemă majoră identificată în sistemul românesc de învățământ. Datele Comisiei Europene din 2024 arată că doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional din România au beneficiat de pregătire direct la locul de muncă. Această valoare este infimă în comparație cu media la nivelul Uniunii Europene, care este de 65,2%, ceea ce poate îngreuna adaptarea tinerilor la ritmul de lucru și responsabilitățile unei meserii după terminarea studiilor.
Pentru a reduce acest decalaj, învățământul dual încearcă să creeze o punte între instituțiile de învățământ și companii. În anul școlar 2024-2025, 18,8% dintre elevii din învățământul profesional secundar superior au fost înscriși în astfel de programe. Modelul este prezent și la nivel universitar, unde pentru anul 2025-2026, nouă universități oferă 29 de programe de licență în sistem dual, iar alte trei dispun de 13 programe de masterat, susținute și de 29 de consorții regionale.
Situația rămâne dificilă și pentru cei care au terminat deja formarea profesională, rata de ocupare fiind de 65,7% în 2024. Această cifră este sub nivelul european de 80%, conform raportului Comisiei Europene. Deși stagiile de practică și ucenicia sunt opțiuni disponibile, implicarea angajatorilor trebuie îmbunătățită, în special în mediul rural, unde oportunitățile de angajare pentru tineri sunt mult mai limitate decât în zonele urbane.
Statisticile Eurostat și raportările Comisiei Europene subliniază importanța integrării sớm a tinerilor în piața muncii pentru a crește competitivitatea economică. În Uniunea Europeană, politicile de ocupare a tinerilor vizează adesea reducerea decalajului dintre competențele teoretice învățate la școală și cerințele practice ale companiilor, un proces care în România se confruntă cu obstacole legate de disponibilitatea locurilor de muncă part-time și de structura programelor de cursuri.