Bullying-ul a fost identificat ca fiind cea mai importantă problemă cu care se confruntă adolescenții din România, conform unui sondaj realizat în șase licee. Psihiatrul Eugen Hriscu a declarat că, în cadrul unui program de prevenție care a fost derulat timp de doi ani, bullying-ul a ocupat primul loc în preferințele elevilor din București și din zonele periferice. Această constatare vine după ce, în primul an de activitate, principalul subiect de preocupare pentru tineri a fost anxietatea și presiunea școlară.
Eugen Hriscu critică lipsa unui răspuns concret din partea statului român în ceea ce privește sănătatea mintală a tinerilor. El susține că intervențiile actuale se limitează la bune intenții sau la acțiuni punctuale, fără o strategie de fond. Psihiatrul menționează că sistemul actual tinde să folosească instituțiile de forță pentru a educa sau a reacționa la probleme, însă acest lucru nu aduce rezultate pozitive pe termen lung, deoarece lipsesc intervențiile preventive aplicate direct în mediul de viață al copiilor.
Problema sănătății mintale este agravată de percepția socială din România, unde acest concept este asociat aproape exclusiv cu spitalul de psihiatrie. Eugen Hriscu explică faptul că, după anul 1989, statul nu a reușit să integreze intervențiile de sănătate mintală în sistemele de educație sau de protecție socială. În loc de suport preventiv, abordarea actuală se concentrează pe instituții cu ziduri înalte, ceea ce nu ajută la gestionarea timpurie a problemelor de comportament sau a suferinței psihice.
În ceea ce privește rolul familiei, psihiatrul subliniază că părinții nu pot fi lăsați singuri în lupta împotriva fenomenelor toxice. Deși adolescenții tind să se apropie mai mult de colegi decât de părinți, relația de încredere rămâne esențială pentru prevenirea consumului de droguri sau a violenței. Eugen Hriscu recomandă părinților să mențină canalele de comunicare deschise și să evite abordările pur prescriptive sau reproșuitoare, care pot închide spațiul de dialog necesar dezvoltării sănătoase.
Prevenția trebuie să vizeze starea generală de bine a adolescentului, nu doar un comportament specific, cum ar fi consumul de substanțe. Eugen Hriscu argumentează că un adolescent care se simte în siguranță și are relații solide are un risc mult mai mic de a cădea în abuzuri. Intervențiile ar trebui să fie aplicate la nivelul clasei și al societății, deoarece și copiii care exercită bullying-ul sunt, de fapt, persoane care se confruntă cu propriile suferințe psihice.
În România, accesul la suportul psihologic în mediul școlar este limitat de reglementări stricte. În prezent, un elev nu poate apela la un consilier școlar fără acordul scris al părinte, o barieră care poate împiedica identificarea timpurie a cazurilor de agresiune sau a tulburărilor de sănătate mintală. Deși au existat proiecte de lege menite să permită accesul liber al adolescenților la consiliere, acestea au întâmpinat rezistență în cadrul procesului legislativ.