Andrei Nistor a demisionat, miercuri, din funcția de prefect al municipiului București, marcând astfel încheierea mandatului său în cadrul instituției. Anunțul plecării sale a fost însoțit de o serie de avertismente administrative și de acuzații privind gestionarea resurselor financiare publice. Fostul demnitar a subliniat importanța continuității profesionale pentru noul reprezentant al Guvernului în Capitală, cerând evitarea blocării proiectelor deja avansate.
Unul dintre principalele subiecte ridicate de Andrei Nistor vizează o risipă considerată majoră din bugetul administrativ al instituției. Prefectul a semnalat plata lunară a sumei de 50.000 de euro către Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Această sumă este destinată acoperirii cheltuielilor pentru chiria și utilitățile imobilului în care funcționează Prefectura Capitalei, o situație pe care Nistor a caracterizat-o drept „o hoție pe față”.
Pentru a stopa această scurgere de bani, fostul prefect a propus trei soluții concrete pentru noul guvern. Prima variantă presupune transferul clădirii de pe strada Batiștei nr. 13, fostul sediu al Ambasadei SUA, direct către Ministerul Afacerilor Interne. O a doua opțiune este mutarea activității în imobilul fostei Primării a Sectorului 5 de pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 29-31. Ultima variantă propusă este revenirea Prefecturii în sediul central al Primăriei Capitalei.
Pe lângă problema locului de muncă, Andrei Nistor a evidențiat necesitatea digitalizării procedurilor pentru cetățenii din București. El a precizat că proiectul tehnic este deja finalizat în detaliu, iar sursa de finanțare a fost securizată prin fonduri obținute de la Primăria Generală. Fostul prefect s-a oferit să acorde consultanță pro bono echipei care va prelua mandatul, pentru a se asigura că acest sistem funcțional nu va fi blocat din motive politice.
În cadrul mesajului său de încheiere, Nistor a criticat și numirea lui Marian Neacșu în funcția de ministru de interne. El a menționat că Marian Neacșu a fost condamnat definitiv în 2016 la șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, deși ulterior a fost reabilitat. Prefectul a exprimat faptul că o persoană cu un astfel de trecut nu ar trebui să coordoneze forțele de ordine din România, făcând apel la decență.
Contextul administrativ din România este marcat de o perioadă de instabilitate, în timp ce experți precum economistul Laurian Lungu avertizează asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară dacă apare un derapaj fiscal. Această preocupare privind gestionarea corectă a banilor publici și a bugetelor de funcționare coincide cu discuțiile despre necesitatea unor reforme structurale și digitale în instituțiile statului.