România a ajuns să importe semințe de plante medicinale, deși deținea o tradiție solidă în domeniul cercetării acestor specii. Procesul de declin a început acum aproximativ 25 de ani, odată cu distrugerea stațiunii de cercetare de la Fundulea. Din cauza retrocedărilor de terenuri, suprafața alocată activității de cercetare s-a redus de zece ori față de capacitatea inițială, afectând grav industria plantelor terapeutice și aromatice din țară.
Singura stațiune de cercetare de acest tip din România deținea o colecție impresionantă de 120 de specii aduse din Africa și Asia. Activitatea acesteia s-a încheiat oficial în anul 2010, iar plantele rămase au fost mutate pe un teren învecinat, care aparține de Institutul Agricol Fundulea. În prezent, semințele de lavandă și coriandru nu mai sunt produse local, ci sunt aduse de la bulgari, în ciuda existenței unor soiuri unice create anterior la stațiune.
Suprafața cultivată cu plante medicinale a suferit o scădere drastică, de la peste 1.000 de hectare la înființarea în 1976, la 400 de hectare după anul 1990. În urma retrocedărilor din 2010, stațiunea a rămas cu doar aproximativ 100 de hectare. Un teren deținut de un moștenitor, pe care familia sa ar fi avut un conac boieresc, a blocat accesul la imobil, transformând clădirea într-o junglă, deși imobilul rămâne proprietatea statului.
Declinul economic a fost marcat de trecerea de la producția de plante la afaceri cu cereale, precum grâu și porumb. În 2004, stațiunea a intrat într-o perioadă critică prin asocierea cu firma Procera Agrochemicals. Stelian Fuia, care a devenit ulterior ministru al Agriculturii, a preluat conducerea stațiunii după ce a renunțat la funcția de director adjunct la firma menționată. Colaborarea cu societatea respectivă a continuat, în timp ce stațiunea acumula datorii către firma administrată de sora sa.
Procurorii DNA l-au acuzat pe Stelian Fuia de abuz în serviciu pentru că nu a contestat la timp o executare silită, permițând licitarea unor imobile ale statului în valoare de peste 1.600.000 de lei. Fostul ministru a executat o pedeapsă de un an și 8 luni de închisoare. Ioan Jelev, fost președinte ASAS, a declarat că probabil s-a mizat pe profesionalismul lui, deși era cunoscut faptul că a fost numit director de către aceiași oameni.
Conform legislației în vigoare, Agenția Domeniilor Statului ar fi trebuit să decidă fie privatizarea, fie desființarea stațiunii, însă această acțiune nu a fost întreprinsă timp de 15 ani. Abia din anul 2018, autoritățile au ales să concessioneze 108 hectare către un particular, în schimbul unei sume de aproximativ 1 milion și 600 de mii de lei. Această situație reflectă dificultățile de gestionare a patrimoniului agricol de stat.