Multe dintre comunele înființate în România în anul 2004 au devenit adevărate enclave ale sărăciei, transformându-se în teritorii fantomă. Aceste comunități rurale, create adesea prin calcule electorale, se confruntă astăzi cu un exod masiv al tinerilor și cu o depopulare severă. În prezent, ultimii localnici așteaptă deciziile guvernanților privind o posibilă reformă administrativă care ar putea duce la comasarea acestor unități cu comunele-mamă.
Procesul de fragmentare a început prin adoptarea Legii nr. 84/2004, care a permis crearea a peste 200 de noi comune și orașe. În mediul rural, sate care făceau parte din unități mai mari au fost rupte pentru a forma noi entități administrative. Deși scopul declarat era gestionarea directă a taxelor și atragerea fondurilor europene, realitatea a fost diferită. În loc de prosperitate, fragmentarea a creat teritorii unde singurele locuri de muncă sunt la primărie, lăsând restul populației fără servicii sau utilități.
Proiectul de reformă administrativă este coordonat de Dragoș Benea, europarlamentar și vicepreședinte al PSD. Planul prevede comasarea comunelor care au sub 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori. În județul Botoșani, exemple precum Adășeni și Dimăcheni ar putea fi integrate înapoi în comunele de care făceau parte înainte de 2004. Adășeni, care are oficial aproximativ 1.300 de locuitori conform recensământului din 2021, este descrisă de localnici ca fiind o comunitate fantomă cu doar 700 de oameni.
Condițiile de viață în aceste zone sunt extrem de dificile, lipsind canalizarea, gazul metan sau drumurile asfaltate. În Adășeni, deși există un cabinet medical dotat, acesta rămâne închis deoarece niciun medic de familie nu acceptă să lucreze acolo. În Dimăcheni, situația este similară, cu o populație redusă și lipsa unor servicii medicale de bază. Localnicii menționează că tinerii au plecat pentru că nu există locuri de muncă, preferând condițiile de la autostradă în detrimentul ulițelor pline de noroi.
Reacțiile populației locale în fața posibilei comasări sunt împărțite între indiferență și îngrijorare. Unii săteni consideră că s-ar face economie la buget prin eliminarea funcțiilor administrative inutile, menționând că există prea mulți funcționari pentru atât de puțini locuitori. Totuși, alți localnici se tem că procesul va fi extrem de dificil pentru persoanele vârstnice. Aceștia vor trebui să parcurgă distanțe de până la 10 kilometri pentru a obține simple documente de la primărie sau pentru a solicita ajutorul poliției.
Reorganizarea administrativ-teritorială vizează eficientizarea unităților de guvernare locală prin consolidarea celor mici. Această mișcare administrativă urmărește să corecteze erorile de fragmentare din trecut, care au dus la resurse insuficiente pentru dezvoltare. În contextul european, statele tind spre unități administrative mai mari și mai capabile să gestioneze fondurile și serviciile publice de calitate.