Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 14 noiembrie, că România a obținut o victorie decisivă în procesul de arbitraj internațional legat de Roșia Montană. Această decizie finală în favoarea țării noastre închide ultimele căi extraordinare de atac împotriva statului român. Prin acest verdict, România scapă de plata unor despăgubiri financiare imense, estimate la o valoare de 6,5 miliarde de dolari.
În declarația sa, Nicușor Dan a descris proiectul Roșia Montană ca fiind profund ilegal. El a susținut că inițiativa a reprezentat o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, care face parte din patrimoniul UNESCO. Șeful statului a menționat, de asemenea, că întreaga operațiune a fost, de fapt, o uriașă afacere de corupție care a vizat resursele țării.
Președintele a subliniat că acest caz depășește simpla reglementare a unei probleme de mediu. Pentru el, Roșia Montană reprezintă o mișcare civică și socială importantă, fiind un manifest al unei societăți civile mature. Această mobilizare a demonstrat capacitatea cetățenilor de a se coaliza pentru a opri decizii greșite, cu impact politic, economic și social major asupra întregii Românii.
Nicușor Dan a precizat că acest proces a devenit un simbol al spiritului civic și al verticalității. El a afirmat că victoria reprezintă promovarea unor conduite bazate pe valori, nu pe interese ilegitime. Această luptă a fost susținută de o societate capabilă să lupte împotriva unor decizii care ar fi afectat fundamental viitorul țării prin exploatări necontrolate.
Conflictul juridic a început după ce compania canadiană Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internațional. Aceasta a solicitat daune de miliarde de dolari, invocând o formă de expropriere. În 2017, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, susținând că guvernul nu a permis exploatarea minei de aur.
Contextul acestei victorii include protestele masive din toamna anului 2013, când zeci de mii de oameni au ieșit în stradă. Manifestanții au criticat planul de exploatare care implica utilizarea cianurii pentru extragerea a 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint. Ulterior, în 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului în Patrimoniul mondial în pericol.