Nicușor Dan a trasat un semnal de alarmă privind procesul de digitalizare din România, exprimându-și îngrijorarea pentru viitorul țării până în anul 2028. În cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală, organizat la Palatul Cotroceni, acesta a analizat provocările pe care statul român le va întâmpina în perioada următoare. Președintele a subliniat că direcția de dezvoltare trebuie să fie una strategică, evitând pierderea timpului pe probleme de importanță redusă.
Unul dintre principalele puncte menționate de Nicușor Dan vizează consumul de resurse în contextul actual de securitate. El a explicat faptul că o parte considerabilă din energia sa și din cea a colaboratorilor a fost direcționată către gestionarea problemelor de securitate, un aspect considerat esențial. Această necesitate obligatorie va consuma probabil o cantitate semnificativă din energia statului român, ceea ce poate afecta alte procese de modernizare.
Analizând parcursul recent, președintele a constatat că societatea română a pierdut mult timp concentrându-se pe mize care au fost foarte mici. Nicușor Dan a susținut că este necesară o schimbare radicală în modul de abordare a problemelor de stat pentru a evita stagnarea. El a cerut o maturitate la nivel individual, astfel încât decidenții să se concentreze pe proiecte de amploare, evitând învârtirea în jurul unor chestiuni secundare.
În ceea ce privește domeniile prioritare, Nicușor Dan a menționat că digitalizarea și sistemul de educație sunt sectoare în care progresul este încă minim. El a utilizat metafora conform căreia aceste domenii au fost abia „zgâriate” la suprafață, indicând faptul că obiectivele reale nu au fost încă atinse. Președintele vrea ca până în 2029, clasa politică să poată oferi răspunsuri concrete la așteptările bine definite ale cetățenilor români.
Discuțiile despre digitalizare și securitate se încadrează într-un context mai larg de reforme propuse de Nicușor Dan. Acesta a manifestat anterior intenția de a implementa o strategie de inteligență artificială pentru stat și de a asigura protecția datelor confidențiale. Totodată, președintele a insistat pe o gestionare mai eficientă a fondurilor europene, preferând proiecte de impact mare în detrimentul unui număr foarte mare de proiecte mici.
Evoluția digitală a statului este strâns legată de capacitatea de a gestiona resursele financiare și de securitate într-un interval de timp limitat. În perioada următoare, România se confruntă cu necesitatea de a echilibra investițiile în infrastructura digitală cu cerințele de securitate națională. Această dualitate impune o planificare riguroasă pentru a asigura tranziția către o societate modernă și protejată.