Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, a solicitat accelerarea procedurilor necesare pentru reautorizarea barajului Mihăileni, situat în județul Hunedoara. Această decizie vine după ce proiectul a fost blocat de o hotărâre judecătorească legată de neconcordanțe apărute în avizul de mediu. Natalia Intotero a criticat dur modul în care Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri-Oradea a gestionat această situație, considerând că lipsa de demersuri pentru reautorizare este o problemă majoră pentru nordul județului.
Investiția pentru acumularea hidrotehnică de pe râul Crișul Alb este deja realizată în proporție de 90%, însă lucrările au fost oprite brusc. Proiectul a fost stopat după ce autorizația de construire a fost anulată prin hotărârea definitivă a Curții de Apel Cluj, emisă pe 16 februarie, în urma unui proces intentat de o asociație de mediu. Ministrul a menționat că, dacă este necesar, va solicita un audit complet pentru a investiga toate aspectele gestionării acestui proiect de-a lungul ultimilor ani.
Urgența reautorizării este dictată de necesitatea includerii finanțării în bugetul de stat pentru anul 2027. Natalia Intotero a avertizat că, dacă procedurile nu sunt finalizate rapid, proiectul riscă să piardă alocările bugetare prevăzute pentru anul viitor. Obiectivele barajului Mihăileni sunt esențiale pentru regiune, fiind menite să asigure alimentarea cu apă a municipiului Brad și a localităților din aval, oferind în același timp o protecție necesară împotriva riscului de inundații.
Pe lângă situația de la Mihăileni, ministrul a semnalat pierderea unor fonduri europene nerambursabile destinate reabilitării barajelor și lacurilor de acumulare din întreaga țară. Conform declarațiilor sale, în acest context, a fost reabilitat un singur baraj și un singur polder, ambele fiind situate în județul Bihor. Această situație evidențiază dificultățile de gestionare a infrastructurii hidrotehnice din România, care afectează capacitatea de utilizare a resurselor financiare disponibile la nivel european.
Un alt caz critic menționat de autorități este barajul Valea de Pești, care este responsabil pentru alimentarea cu apă a aproximativ 80% din populația Văii Jiului. Reabilitarea măștii asfaltice a acestui baraj este estimată la o sumă de 10,5 milioane de euro, costuri care ar urma să fie suportate direct de la bugetul de stat. Lucrările de la Mihăileni, care au început încă din 1987, fuseseră finalizate în 2022, incluzând barajul, sediul exploatării și evacuatorul de ape mari.
Infrastructura hidrotehnică din România, formată din baraje, lacuri de acumulare și poldere, reprezintă elemente vitale pentru gestionarea resurselor de apă și prevenirea dezastrelor naturale. Aceste structuri sunt esențiale atât pentru aprovizionarea cu apă potabilă a comunităților, cât și pentru controlul debitelor mari de apă în perioadele de precipitații abundente, fiind sub monitorizarea constantă a administrațiilor bazinelor de apă.