Ziarul de investigație Novaya Gazeta a decis închiderea sediului său din Moscova luni, marcând sfârșitul unei ere pentru jurnalismul critic din Rusia. Decizia a fost luată după ce autoritățile ruse au desemnat publicația drept „agent străin” și au emis ordinul prin care aceasta trebuie să elibereze sediul din capitală. Echipa editorială a declarat că nu mai poate menține activitatea jurnalistică în condițiile presiunilor exercitate de statul rus.
Presiunile au vizat nu doar statutul juridic al publicației, ci și capacitatea sa de a funcționa financiar. Băncilor rusești li s-a interzis procesarea donațiilor venite de la cititori și de la susținătorii ziarului, ceea ce a lovit direct în modelul său de business. Novaya Gazeta depindea în mare măsură de aceste venituri, mai ales după ce a efectuat tranziția completă către publicarea online, proces început imediat după invazia din Ucraina.
Istoria publicației este marcată de un conflict constant cu Kremlinul, fiind cofondată de fostul lider al URSS, Mihail Gorbaciov. În decursul celor peste 30 de ani de existență, ziarul a fost o piatră de încercare pentru regim, în special prin reportajele sale critice. În ultimii ani, obstacolele au crescut semnificativ, în special pe fondul investigațiilor realizate despre invazia rusă pe teritoriul Ucrainei.
Siguranța personalului a fost o problemă constantă, reprezentanții publicației subliniind că șase jurnaliști au fost uciși sub actualul regim politic. Printre victimele celebre se numără Anna Politkovskaia, cunoscută pentru relatările despre războiul din Cecenia, alături de Igor Domnikov, Iuri Șcekochihin, Stas Markelov, Anastasia Baburova și Natalia Estemirova. Editorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a fost și el victima unui atac cu vopsea conținând acid.
În perioada de război, autoritățile ruse au implementat noi reguli de cenzură, restricționând drastic libertatea de exprimare a presei. Această campanie de restricții a vizat în mod special publicațiile care nu susțin narațiunea oficială a guvernului. În acest cadru, termenul de „agent străin”, o noțiune din era sovietică, a fost reintrodus de administrația președintelui Vladimir Putin pentru a marginaliza instituțiile media independente.
Controlul strict asupra presei în Rusia a devenit tot mai riguros prin introducerea unor reglementări de cenzură în contextul conflictului militar. Această evoluție a fost susținută de legislația care penalizează informațiile care contrazic versiunea oficială a statului. Astfel, instituțiile de media care nu respectă noile norme impuse de autorități se confruntă cu sancțiuni administrative sau cu interdicția de a mai opera în țară.