Protestele din Milano au degenerat într-un val de violențe și distrugeri care amintesc de scenele din jocurile video. Tineri care nu au participat anterior la manifestații au provocat dezordini în piețele publice, atacând magazine precum Nike, Foot Locker și Decathlon. Evenimentul a fost marcat de un comportament de tipul „sparge, ia, fugi”, cu grupuri mici de persoane care au atacat forțele de ordine și proprietățile comerciale.
Profilul celor implicați este unul de tineri scunzi și firavi, îmbrăcați în treninguri negre, veste și hanorace. Aceștia folosesc cagule care le lasă vizibile doar ochii, adoptând un stil similar cu protagoniștii videoclipurilor traperilor care sunt populari pe internet. Mulți dintre acești participanți au sosit în oraș cu trenul din provincii precum Brescia, Bergamo, Varese și Pavia, sau din zona metropolitană, inclusiv din San Giuliano, San Donato și Cernusco sul Naviglio.
Rețelele de socializare, în special TikTok, au jucat un rol central în desfășurarea acestor evenimente haotice. Fetele filmează clipuri folosind filtre care le transformă fețele în pisicuțe, în timp ce alții își filmează prietenii cântând sau fac selfie-uri cu pietre în mână. Haosul a devenit un decor pentru conținut viral, fiind însoțit de muzică de la artiști precum Baby Gang și Simba La Rue, transformând actele de violență într-o experiență digitală.
Manifestanții provin și din cartierele periferice ale orașului, precum Crescenzago și San Siro, dar și din zonele de sud. Unii au participat la marș încă de la începutul acestuia, sâmbătă, 17 octombrie, la ora 15:00, în timp ce alții au sosit abia după ce au văzut imaginile pe rețelele sociale. Aceștia au manifestat fără o strategie clară sau un traseu stabilit, având ca scop principal distrugerea unor edificii, precum Palazzo Marino.
Deși unele centre sociale de stânga din Milano au încercat să exprime solidaritate, mișcările de extremă stângă s-au limitat la observarea furiei fără o direcție politică clară. Participanții au scandat lozinci împotriva „guvernului fascist” și a „Europei celor bogați”, însă mulți dintre ei nu au drept de vot sau cetățenie italiană. Profilul lor este unul de elevi sau persoane care au abandonat școala, fiind motivați de o furie socială profundă.
Aceste evenimente de instabilitate socială reflectă o tendință de agitație urbană ce a fost observată în alte orașe europene mari. Fenomenul de protest violent și neorganizat a apărut recent și în alte metropole, precum Paris, Lyon sau Madrid, unde grupuri de tineri au provocat confruntări cu poliția. Această confuzie socială este adesea greu de încadrat într-un cadru politic stabilit, fiind alimentată de marginalizare și de mesajele de ură din mediul online.