Zeci de mii de persoane, inclusiv liceeni, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, au protestat în Franța pentru a denunța creșterea costului vieții. Manifestațiile, care au vizat inegalitățile sociale și deteriorarea serviciilor publice, au declanșat o nouă zi de mobilizare națională marcată de violențe intense. Protestatorii au atacat forțele de ordine cu pietre, au incendiat mașini și au vandalizat diverse proprietăți, precum magazine, bănci, restaurante sau stații de autobuz.
În orașe precum Marsilia, Lyon și Lille, situația a devenit extrem de tensionată, manifestanții reușind să forțeze intrarea în primării. Forțele de ordine au ripostat folosind tunuri de apă, gaze lacrimogene și lovituri de baston pentru a controla mulțimea. În Piața Republicii, poliția a utilizat gaze lacrimogene pentru a împiedica protestatarii să urce pe monument pentru a afișa steaguri și pancarte, în timp ce ciocniri violente au avut loc în Paris și Strasbourg.
Președintele Emmanuel Macron a lansat un apel public la calm și respect, sublidiind faptul că demonstrațiile devin inacceptabile atunci când sunt infiltrate de indivizi care provoacă stricăciuni. Guvernul, condus de Sebastian Lecornu, a acuzat formațiunea de extremă stânga „Franța Nesupusă” de inflarea protestelor, descriind evenimentele ca pe un „val de violență urbană”. În același timp, liderul extremei drepte, Jordan Bardella, a descris situația actuală drept „zile de haos”.
Bilanțul incidentelor este unul sever, cu aproape o mie de polițiști răniți de la începutul manifestațiilor. Totuși, intervențiile forțelor de ordine sunt și ele subiectul unor critici, după ce mai multe incidente au rezultat în răni grave. Această mobilizare este o extensie a protestelor care au început acum patru săptămâni în Saint Denis, o suburbie defavorizată a capitalei, unde elevii au reclamat dotări învechite în școli și absența profesorilor.
Contextul economic al Franței este unul extrem de dificil, guvernul încercând să adopte un buget cu măsuri de austeritate într-un parlament fără majoritate. În acest cadru, țara se confruntă cu o criză majoră a datoriei publice, situația ducând costurile împrumuturilor la cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii. Tensiunile sociale apar într-un moment în care electoratul este considerat mai dezbinat ca niciodată sub mandatul președintelui Emmanuel Macron.
Această instabilitate socială și economică coincide cu o perioadă de alertă la nivelul zonei euro, unde Banca Centrală Europeană monitorizează inflația și scumpirea energiei. Pe măsură ce piețele anticipează posibile majorări de dobânzi, presiunea asupra bugetelor cetățenilor europi crește, alimentând astfel nemulțumirile sociale și protestele împotriva scăderii nivelului de trai pe care le observăm în diverse țări.